De ce poate Republica Moldova să discute pragmatic despre reforma administrativă, în timp ce România continuă să trateze subiectul ca pe o sperietoare electorală? Senatorul PNL de Argeș, Mihai Coteț, susține că România are nevoie de o reformă administrativă construită în jurul comunităților, al investițiilor și al unor servicii publice eficiente, nu al păstrării unor primării doar din rațiuni electorale. În opinia sa, modelul Republicii Moldova oferă un exemplu de analizat: comasarea voluntară, susținută prin stimulente și investiții în infrastructură.
”Dacă Republica Moldova poate discuta pragmatic despre reforma administrativă, noi de ce o transformăm imediat într-o sperietoare electorală?
În timp ce în Republica Moldova circa 60% dintre primării au adoptat deja decizii de comasare voluntară, încurajate prin investiții în rețele de apă și canalizare, drumuri, iluminat, transport și alte servicii publice, în România tema reorganizării administrative rămâne un tabu politic, blocat în calcule electorale.
Trăim încă după harta desenată de Legea nr. 2/1968 – o reformă ceaușistă concepută acum aproape 60 de ani pentru control politic și teritorial centralizat, nicidecum pentru servicii publice moderne sau eficiență economică”, precizează senatorul PNL de Argeș, Mihai Coteț.
Peste 1.500 de comune au sub 3.000 de locuitori
Peste 1.500 de comune din România au mai puțin de 3.000 de locuitori, iar unele administrații ajung să consume resurse importante pentru propria funcționare, în loc să le transforme în investiții pentru comunitate, explică senatorul liberal. Totodată, Mihai Coteț, susține că reforma administrativă nu trebuie privită ca o amenințare la adresa satelor, ci ca o soluție pentru administrații mai puternice, capabile să ofere apă, canalizare, drumuri, școli, transport și perspective reale de dezvoltare.
”Astăzi, peste 1.500 de comune au sub 3.000 de locuitori, iar multe dintre ele depind de pomeni bugetare doar ca să-și achite salariile angajaților. Sunt administrații care consumă resurse pentru propria funcționare, în timp ce comunitățile pe care ar trebui să le dezvolte rămân fără infrastructură și fără perspective.
Cu toate acestea, teama clasei politice de a deranja rețelele de baroni locali a îngropat orice tentativă serioasă de reorganizare a județelor sau de comasare a localităților. În loc să prioritizăm bunăstarea comunităților, am păstrat primării nefuncționale doar cu scop electoral.
Și aici apare imediat sperietoarea: „Vor să desființeze satele!”
Fals.
Reforma administrativă nu înseamnă să desființezi comunități. Înseamnă să construiești administrații suficient de puternice încât să le poată dezvolta.
Un sat nu dispare dacă nu mai are propria primărie. Dar poate dispărea încet dacă nu are apă, canalizare, drumuri bune, școală, transport și nicio perspectivă de dezvoltare”, a mai adăugat senatorul Mihai Coteț.
Mihai Coteț: ”România nu mai are nicio scuză”

Senatorul PNL de Argeș, Mihai Coteț, susține că România trebuie să regândească reforma administrativă după aproape șase decenii de la reorganizarea din 1968 și să analizeze inclusiv modelul Republicii Moldova. În viziunea sa, comasarea voluntară, stimulentele financiare și investițiile directe în comunități pot crea administrații mai eficiente, iar miza reformei nu ar trebui să fie numărul de primării păstrate, ci calitatea serviciilor oferite oamenilor.
”Exemplul Republicii Moldova arată că reforma poate fi făcută și altfel: voluntar, cu stimulente financiare și cu bani întorși către comunități prin investiții concrete. Nu iei pur și simplu o primărie de pe hartă. Oferi comunităților un motiv real să construiască împreună administrații mai eficiente și mai puternice.
Avem nevoie de maturitate și curaj politic pentru a începe această discuție și în România.
După aproape 60 de ani, România nu mai are nicio scuză să rămână prizoniera unui model administrativ construit în 1968 pentru o țară care nu mai există.
Întrebarea nu ar trebui să fie câte primării păstrăm. Întrebarea este ce administrație le oferim oamenilor”, a mai precizat Mihai Coteț.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Mihai Cotet

























