Situaţia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este stabilă şi Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ţinte şi jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro. Totodată, sunt în curs de realizare alte 79 de ţinte şi jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde euro, până la finalul acestui an, arată Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în comunicatul publicat.
De asemenea, în urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat în conturile țării noastre. MIPE explică că data de 30 aprilie 2023 a fost prezentată ca dată orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru PNRR, în baza căruia țara noastră beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro. Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. ”În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”, se arată în comunicatul MIPE
Ce urmărește modificarea PNRR-ului României
Modificarea Planului în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale cuprinde trei componente distincte:
- Diminuarea alocării în urma creșterii economice
Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.
- Introducerea capitolului REPowerEU
REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
MIPE a organizat în martie o sesiune publică cu participarea reprezentanților structurilor asociative, autorităților locale și regionale, societății civile, organizațiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum și actorilor intersați din sectorul agricol. Ca urmare a procesului de consultare, MIPE propune un pachet de reforme și investiții care ține cont de atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru cât și de propunerile formulate în procesul de consultare publică. Setul de măsuri propuse consolida reziliența sistemului energetic național cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziției Europei la o energie curată.
Printre inițiativele propuse în urma acestor consultări se numără:
– Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice;
– Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producției de energie verde, inclusiv crearea registrului unic național al terenurilor neproductive;
– Îmbunătățirea cadrului legistlativ pentru prosumatori și comunități energetice si sate autonome energetic;
– Revizuire cadrului legislativ în vederea acomodării măsurilor necesare pentru implementarea investițiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă – eolian;
- Modificări în baza circumstanțelor obiective
MIPE a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.
De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. ”România este printre primele șapte state la nivelul UE care au depus cererea II de plată. Acest fapt în condițiile în care are al doilea cel mai complex plan, cu peste 500 ținte și jaloane”, potrivit MIPE.
Foto descriptiv. Sursă foto: Facebook MIPE
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Minivacanță cu noroc. Loteria Română a suplimentat fondul de câștiguri!
