Conform ultimelor date din presa turcă, care citează diferite sondaje, prezența la vot a fost una mare în Turcia – 88,3%. Iar rezultatele după contabilizarea a 63% dintre voturi înclină balanța pentru actualul președinte Recep Erdogan. Votul decide atât cine conduce și cum este guvernată Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, cât şi încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize a costului vieţii. Ba mai mult, votul dat astăzi decide şi forma politicii sale externe. Rezultatele parțiale, indică un al doilea tur pe 28 mai.
UPDATE4: După contabilizarea a 93,02% dintre voturi: Recep Erdogan – 49,67%; Kemal Kilicdaroglu – 44,59%.
UPDATE3: După contabilizarea a 90,61% dintre voturi: Recep Erdogan – 49,86%; Kemal Kilicdaroglu – 44,38%.
UPDATE2: După contabilizarea a 87,63% dintre voturi: Recep Erdogan – 50,01%; Kemal Kilicdaroglu – 44,22%.
UPDATE1: După contabilizarea a 85,82% dintre voturi: Recep Erdogan – 50,13%; Kemal Kilicdaroglu – 44,09%.
UPDATE: După contabilizarea a 80,48% dintre voturi: Recep Erdogan – 50,43%; Kemal Kilicdaroglu – 43,77%.
Conform ultimelor date din presa turcă, prezența la vot a fost una foarte mare, de 88,3%. Totodată, potrivit informațiilor apărute, după contabilizarea a 63% dintre voturi, rezultatul arată că situația înclină către Recep Erdogan – 51,3%, pe când Kemal Kilicdaroglu principalul contracandidat al actualului președinte, ar avea – 42,9%.
Alegerile au loc la trei luni după ce cutremurele din sud-estul Turciei au ucis peste 50.000 de persoane, iar inflaţia a urcat anul trecut la un maxim al ultimilor 24 de ani – 85%. În ceea ce privește lira, aceasta s-a prăbuşit la o zecime din valoarea sa faţă de dolar în ultimul deceniu. Cel mai longeviv lider al Turciei moderne, Recep Erdogan a promovat spiritul religios şi ratele scăzute ale dobânzilor pentru gospodării, timp în care a slăbit legăturile ţării cu Occidentul. Principalul contracandidat al lui Recep Erdogan este Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), care are sprijinul unei alianţe de şase partide de opoziţie. Cursa alegerilor a fost una strânsă între Alianţa Populară a lui Erdogan şi Alianţa Naţiunii a lui Kilicdaroglu. Alianţa Populară, este formată din partidul lui Erdogan – AKP şi MHP. Acestora li s-au alăturat şi alte formaţiuni mai mici. De cealaltă parte, Alianţa Naţiunii, care îl susţine pe Kemal Kilicdaroglu, este formată din şase partide de opoziţie. Totodată, dacă niciunul dintre cei doi nu obține mai mult de 50% din voturi, va avea loc un tur de scrutin pe 28 mai.
Miza politicii externe
Cel mai puternic lider de când Mustafa Kemal Ataturk a fondat republica turcă modernă, în urmă cu un secol, Recep Erdogan şi partidul său, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), au îndepărtat Turcia de proiectul lui Ataturk. Sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan, Turcia şi-a afirmat, printre altele, puterea militară în Orientul Mijlociu, lansând patru incursiuni în Siria, desfăşurând o ofensivă împotriva militanţilor kurzi în interiorul Irakului şi trimiţând sprijin militar în Libia şi Azerbaidjan. Totodată, achiziţionarea de către Erdogan de sisteme ruseşti de apărare aeriană a declanşat sancţiuni americane împotriva Ankarei, în timp ce apropierea sa de preşedintele rus Vladimir Putin i-a determinat pe critici să pună la îndoială angajamentul Turciei faţă de NATO.
Oponenţii lui Recep Erdogan vor să îmbunătăţească relaţiile cu aliaţii occidentali, inclusiv cu Statele Unite, şi să readucă Turcia în programul de avioane de luptă F-35. Alianța de opoziție s-a angajat să restabilească independenţa băncii centrale şi să vină cu soluţii la criza costului vieții. De asemenea, ar urma să desfiinţeze prerogativele executive ale preşedintelui în favoarea sistemului parlamentar anterior şi să trimită înapoi refugiaţii sirieni.
Kemal Kilicdaroglu, liderul opoziției din Turcia
Înainte de a intra în politică, Kemal Kilicdaroglu a lucrat în Ministerul de Finanţe şi apoi a prezidat Instituţia de Asigurări Sociale a Turciei. Fost economist, Kilicdaroglu a devenit deputat în 2002. Kilicdaroglu reprezenta CHP, partidul de centru-stânga înfiinţat chiar de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk. Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, a promis soluţii la criza costului vieţii, principalul factor care a erodat popularitatea președintelui Recep Erdogan. Kilicdaroglu a promis o revenire la politicile economice corecte şi la sistemul parlamentar de guvernare, precum şi la independenţa sistemului judiciar. De departe, provocarea acestor alegeri pentru Kemal Kilicdaroglu este de a menţine unită o alianţă de opoziţie care include naţionalişti, islamişti, laici şi liberali.
Recep Erdogan, vrea un al treilea mandat
În vârstă de 69 de ani, Recep Tayyip Erdogan a condus Turcia în ultimii 20 de ani. În august 2001, Recep Erdogan a fondat un nou partid – AKP, cu rădăcini islamiste, împreună cu aliatul Abdullah Gul. În 2002, AKP a obținut majoritatea în alegerile parlamentare, iar în anul următor Erdogan a fost numit prim-ministru. El a rămas președinte al AKP până în prezent. Astfel, Erdogan a ajuns la putere, prima dată, în calitate de prim-ministru, în 2003 (având trei mandate de prim-ministru), iar după aceea, în 2014, ca președinte ales direct. Deși este șeful unei țări NATO, Erdogan s-a poziționat ca un intermediar în războiul Rusiei din Ucraina. Un alt lucru important este acela că, după un deceniu de guvernare, partidul lui Recep Erdogan a eliminat interdicția care oprea femeile să poarte văl în serviciile publice (această interdicție a fost introdusă în 1980). Măsura a fost aplicată pentru femeile din poliție, armată și sistemul judiciar. În 2017, Erdogan a câștigat la limită un referendum care i-a acordat puteri prezidențiale extinse, inclusiv dreptul de a impune starea de urgență și de a numi înalți funcționari publici, precum și de a interveni în sistemul juridic. Recep Erdogan a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat în 2016, precum şi la mai multe scandaluri de corupţie.
Foto descriptiv. Sursă foto: playtech.ro si npr.org
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Școala Gimnazială Albeștii de Argeș, dotată pe fonduri europene
