Afacerea „Ferestrele de la CJ” – nodul gordian într-un proiect de 37,5 milioane lei

de | 17.08.2023 20:00 | Știri, Administrație, Din ediția tipărită, Economic, Importante, Județean, Pitești

Casa Albă are ferestre noi cu tâmplăria ruptă, crăpată şi cu ditamai nodurile, cu finisaje grosiere şi cu un aspect dezolant pentru o clădire reabilitată capital, după o investiţie în care s-au băgat până acum peste 37,5 milioane lei!

„Ancheta” a mers pe şantier, a discutat cu executanţii, cu producătorii, cu reprezentanţii CJ şi cu unul dintre cei mai buni experţi în lemn din ţară. O investigaţie jurnalistică menită să ofere răspunsul la întrebarea: este tâmplăria Palatului Administrativ o lucrare de mântuială pe bani europeni?

Proiectul de reabilitare a sediului CJ şi al Prefecturii Argeş reprezintă una dintre cele mai importante investiţii a administraţiei judeţene din ultimii ani. Proiect costisitor, prin prisma faptului că implică o reabilitare capitală, cu lucrări ample, în scopul consolidării clădirii şi pentru ca cele două instituţii pe care le găzduieşte să nu mai plătească facturi exorbitante la încălzire, acesta beneficiază de finanţare din fonduri UE, care plăteşte peste 20 milioane lei (4 milioane euro) din valoarea totală a proiectului, restul banilor fiind acoperiţi din bugetul naţional şi din cel judeţean.

Având în vedere scopul declarat chiar din denumirea proiectului – „Creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ situat în Piteşti, Piaţa Vasile Milea nr. 1, judetul Argeş” – prin caietul de sarcini au fost propuse tipuri de lucrări şi materiale care să conducă la îndeplinirea acestui obiectiv, precum: izolarea termică a clădirii, instalaţie nouă de încălzire, un nou sistem de climatizare, amplasarea de panouri solare pentru producerea apei calde necesare consumului propriu, reabilitarea sau înlocuirea tuturor instalaţiilor etc., precum și tâmplărie nouă din lemn stratificat cu geam tripan.

Legat de tâmplăria folosită pentru realizarea ferestrelor de la CJ, în ultimele săptămâni, în spaţiul public, au apărut controverse în ceea ce priveşte calitatea lemnului. Pornind de la informaţiile vehiculate în mediul online, am decis să verificăm la faţa locului dacă ramele noilor ferestre ale palatului administrativ proaspăt renovat din temelii sunt de o calitate îndoielnică, aşa cum s-a insinuat.

Am reuşit să pătrundem pe şantierul de la „Casa Albă” în zona dinspre b-dul I.C. Brătianu, acolo unde funcţionează Biroul Electoral Judeţean Argeş, cu deschiderea reprezentanţilor CJ care şi-au propus să pună faţă în faţă cu întrebările presei reprezentanţii firmelor implicate în această lucrare de la care aşteptările tehnice şi calitative sunt pe măsura sumelor angrenate.

fereastra noua CJ

La un asemenea proiect, care a ajuns la o valoare de 7,5 milioane euro, te aştepţi să vezi şi nişte ferestre pe măsură, frumos lucrate şi cu finisaje de calitate.

În schimb, am descoperit nişte ferestre cu rame dintr-un lemn anost, cu numeroase defecte atât de ordin estetic, cât şi în ceea ce privește calitatea materialului, cu crăpături vizibile şi numeroase noduri, unele dintre acestea căzătoare, răspândite pe mai multe dintre componentele din lemn ale ferestrelor. Una peste alta, genul de fereastră pe care nu şi-ar pune-o nimeni de bunăvoie la propria casă, decât dacă vrea să arunce banii pe fereastră. Dar când plăteşte statul… asta este altă poveste.

În conformitate cu documentaţia tehnică, proiectul cuprinde liste cu cantităţi de lucrări pe categorii, la capitolul „ferestre din tâmplărie din lemn stratificat, în cantitate totală de 1300 mp, fiind prevăzută o valoare a acestora de 2.861.042,76 lei. De unde şi miza!

►„Ancheta” – pe şantierul Palatului Administrativ

La solicitarea „Ancheta”, conducerea Consiliului Judeţean Argeş ne-a facilitat o vizită pe şantierul Palatului Administrativ, prilej cu care am stat de vorbă cu reprezentanţii firmelor implicate în realizarea acestei părţi din proiectul de eficientizare energetică a clădirii, respectiv producătorul ferestrelor Clemans Al Glass şi firma contractată de acesta pentru a realiza ramele din lemn –Mondosoft Astech SRL din Vâlcea.

Faţă în faţă cu ferestrele „îmbulinate” din loc în loc cu noduri căzătoare, unele dintre ele crăpate, aceştia au recunoscut că reprezintă erori şi au dat asigurări că vor fi extirpate, asta deşi ferestrele au fost deja montate:

Teoretic, trebuiau să nu fie, dar sunt scăpări. Majoritatea ferestrelor sunt finalizate, trecem la etapa finală de inventariere să vedem care sunt deficienţele ca să refinisăm, pentru că mai trebuie dat un rând de vopsea. În general nu sunt, au mai scăpat… Asta e etapa preliminară. Dar crăpăturile se vor chitui!

Ele au fost transportate, vedeţi… aici a zburat din transport” – a încercat să explice Daniel Dumitrescu, patronul de la Mondosoft Astech, prezenţa unor porţiuni de pe care se vedea clar că săriseră aşchii de câţiva centimetri lungime, defecte pe care de asemenea se angajează să le retuşeze la faţa locului pentru că, „alta, dacă o mai transporţi o dată, o mai buşeşti o dată! Acesta este un lemn de calitate A (cea mai bună)”.

► „Eu sunt tu din viitor. Am venit să-ţi mulţumesc că lăcuieşti cu Oscar!”

director clemans al glass vasile sebastian

În discuţie, intervine Sebastian Vasile, director în cadrul Clemans Al Glass, al cărui principal argument în justificarea aspectului grosier al lemnului folosit la tâmplăria de la CJ este o… reclamă TV:

Ştiţi de ce vedeţi aceste defecte? Pentru că aici s-a adoptat o soluţie tehnică rezistentă UV, iar acest lemn este lăsat natur şi tratat doar cu ulei mineral, o lazură rezistentă UV, care este semitransparentă. Şi atunci de aia vedeţi toate lucrurile astea.

Cred că aţi văzut şi reclamele că cea mai nouă metodă de tratament al lemnului este lazura. Puteţi să vă uitaţi, că e o reclamă foarte drăguţă cu o tipă care vine din viitor şi mulţumeşte că peste un număr de ani va avea protecţie! Dezavantajul acestui mod de tratament este partea estetică, deşi unele persoane pot aprecia că dă un aer de naturaleţe.

În structura ramelor acestor ferestre s-a folosit laminarea cu fibră continuă, ceea ce sporeşte rezistenţa mecanică. Rolul nu este să elimini imperfecţiunile, rolul este să optimizezi consumul de lemn!”

De ce nu au fost eliminate aceste defecte din procesul de fabricaţie şi producătorii spun că le vor repara la locul montajului, când deja ferestrele au fost puse şi schelele au fost deja date jos?

Majoritatea defectelor au fost rezolvate, dar au mai scăpat. Nu s-au văzut, pentru că lemnul e lemn! Că prima dată nu îţi dai seama, după ce îl vopseşti încep să apară toate astea. Nu se puteau vedea decât pe poziţie” – încearcă să ne convingă patronul de la Mondosoft:

Intervenţia finală puteam să o facem acolo (adică la fabrică), numai că vedeţi dumneavoastră fereastra asta de aici este dintr-o bucată: foarte greu să o realizezi, nu este îmbinată cu şuruburi, acolo e o lamelă continuă de la un cap la altul”.

În realitate, lamela respectivă avea nu una, ci trei zone de lipire, fiind din patru bucăţi, nu una singură, despre care Daniel Dumitrescu a spus ulterior că sunt îmbinate în dinţi. Însă, niciuna dintre aceste îmbinări nu prezenta acei zimţi specifici „îmbinării în dinţi”, pe niciuna din laturile lemnului, managerul Mondosoft justificând absenţa dinţilor prin faptul că „ne-am ferit să se vadă dinţii. E urât cu dinţi! Cu dinţi şi cu lazură arăta ca naiba!” Logic, este imposibil să faci îmbinare în dinţi fără să se vadă măcar pe două din cele patru laturi! Dar, na… poate a descoperit Mondosoft vreo metodă! Cine suntem noi să-l contrazicem?

Finisajul exterior la nivelurile acestea nu este final. Aici se va veni cu încă un strat acoperitor după ce se cosmetizează toată zona. La etajele superioare, la exterior s-a finalizat. S-a lăsat doar un strat de vopsea pentru că în montaj apar diverse probleme. Nodurile pe care le vedeţi dvs sunt în standarde acceptate.” – îşi continuă argumentaţia tehnico-ştiinţifică reprezentanţii celor implicaţi în realizarea proiectului.

► „Doamnă, şi la Mercedes, când îl scoate, scoate o răpciugă de maşină!”

Daniel-Dumitrescu mondosoft foto veche din 2011

Într-o pledoarie finală total nefericită, omul de afaceri Daniel Dumitrescu face o comparaţie menită să ne convingă că a greşi e omeneşte, chiar şi la case mari şi pe sume mari. Chiar foarte mari:

Doamnă, şi la Mercedes, când îl scoate, scoate o răpciugă de maşină şi mai fac încă 10.000 de exemplare, dar Mercedesul a vândut-o de bună, de final, asta nu e încă vândută de bună. Mai urmează… Voiam să spun că şi firmele cu ultrabrand poa’ să mai aibă scăpări! Defectele astea au scăpat. S-au vizualizat, dar nu s-au văzut!”

Acesta ne-a mai spus că, pentru acest proiect, a cumpărat peste 40% din stocurile de larice din România.

Folosind acest lemn şi un tip de sticlă de foarte bună calitate, noi am obţinut, per ansamblu, un coeficient de transfer termic apropiat de al zidăriei. Putem sta în picioare în faţa oricărei expertize de laborator.” – a concluzionat Vasile Sebastian, de la Clemans Al Glass.

► Tâmplărie ruptă la etajele superioare

Urcăm la etajele superioare, unde se presupune că s-a finalizat tot ce ţine de ferestre – după cum au menţionat chiar reprezentanţii Clemans şi Mondosoft. Alegem la întâmplare trei încăperi aflate la etajul al doilea al clădirii şi constatăm că este practic imposibil de observat cum arată tâmplăria din exterior, deoarece ferestrele au un sistem de deschidere basculantă.

În schimb, putem observa tâmplăria din profil, pe muchie, prilej cu care la toate cele trei ferestre descoperim defecte vizibile precum noduri căzătoare pe canturi unul lângă altul şi, mai mult, lemn chiar rupt de-a binelea, pe o lungime de 20-30 cm, peste care s-a dat lazură şi cu asta basta! „E din transport şi se recondiţionează!” – încearcă să dreagă busuiocul un alt reprezentant al firmelor implicate în lucrare.

Fereastra cu ruptura - Afacerea „Ferestrele de la CJ” - nodul gordian într-un proiect de 37,5 milioane lei Fereastra cu muuuulte noduri - Afacerea „Ferestrele de la CJ” - nodul gordian într-un proiect de 37,5 milioane lei

► Cine e tâmplarul de la CJ? Mondosoft Astech – o firmă de software în insolvenţă, care pretinde că face şi mobilă

Constructorul căruia Consiliul Judeţean Argeş i-a încredinţat contractul pentru creşterea eficienţei Palatului Administrativ este Ro Construct Center SRL. Acesta la rândul său a bătut palma cu producătorul argeşean Clemans Al Glass pentru realizarea ferestrelor. Cum Clemans are în portofoliu doar tâmplărie din PVC şi aluminiu, a avut nevoie de un furnizor de rame din lemn. Astfel, partea de tâmplărie a revenit firmei Mondosoft Astech SRL din Vâlcea, controlată de omul de afaceri Daniel Dumitrescu.

Firma face parte dintr-un  grup de firme, în care cele mai importante sunt Mondosoft SRL şi Mondosoft Astech SRL. Ambele firme au ca principal obiect de activitate activități de realizare a software-ului la comandă, având contracte cu mai multe primării şi instituţii publice pentru servicii IT. Nimic pe zona de tâmplărie sau alte lucrări ce implică lemnul!

Mondosoft

Singura conexiune cu această industrie o regăsim pe eMag, platformă online prin intermediul căreia Mondosoft Astfech a vândut la un moment dat nişte măsuţe şi nişte scăunele din lemn pentru copii. În rest, nicio menţiune despre ce ar putea să producă şi să vândă această societate în materie de lemn.

De altfel, nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că Mondosoft Astech este de fapt în insolvenţă încă din primăvara anului 2021, aşa cum şi cealaltă firmă administrată de Daniel Dumitrescu, Mondosoft SRL, este în lichidare judiciară din august 2020, cu o listă de peste 60 de creditori.

Ca experienţă, patronul Dan Dumitrescu menţionează realizarea, în urmă cu şase ani, a tâmplăriei la Muzeul Aurului din Brad şi la mai multe clădiri din centrul acestui oraş, precum şi la nişte şcoli, în urmă cu şapte-opt ani, prilej cu care mărturiseşte că i-a şi cunoscut pe cei de la Clemans.

În data de 27 iulie 2022, constructorul Ro Construct Center a semnat procesul-verbal de recepţie a ferestrelor, în document specificându-se că „materialele/produsele corespund în ceea ce privește analiza vizuală efectuată şi din punct de vedere calitativˮ şi au documente însoţitoare complete doveditoare ale calităţii şi de tipul celor solicitate, respectiv: declaraţii de conformitate, declaraţii de performanţă, certificat de constanţă a performanţei, rapoarte de încercări.

Facem precizarea că, până la închiderea ediţiei, singurul document de acest tip prezentat redactorilor „Ancheta” a fost doar o declaraţie pe propria răspundere privind calitatea lemnului stratificat dată de Mondosoft Astech.

► Cum se fabrică lemnul stratificat?

Lemnul stratificat este, prin definiție, un tip de lemn realizat din mai multe straturi, cu o rezistență sporită la intemperii, dar și la ardere.

lemn stratificat

Potrivit specialiştilor în prelucrarea şi industrializarea lemnului, „cea mai importantă etapă pentru calitățile ulterioare ale stratificatului este eliminarea nodurilor și a defectelor. Astfel se obține un lemn mai sănătos și mai uniform, cu rezistențe mult mai bune în timp.” („Ce este lemnul stratificat și prin ce este diferit de lemnul masiv”, articol publicat în „Revista din lemn”, autor Mihaela Radu, inginer chimist cu o experienţă de 20 de ani în finisarea lemnului).

După eliminarea nodurilor, straturile de lemn sunt îmbinate şi calibrate, stratificarea acestor elemente făcându-se cu ajutorul unor adezivi speciali care rezistă foarte bine la cicluri repetate de îngheț-dezgheț.

Descoperim aceeaşi reţetă şi în descrierea tehnică a elementelor stratificate conform standardelor de calitate ale unuia dintre cei mai mari producători şi furnizori de produse din lemn din România, fie că vorbim de elemente îmbinate în dinţi, fie cu lamelă continuă: „Toate straturile sunt fără defect, noduri, crăpături sau coloraţii.

noduri sanatoase

Noduri sănătoase

noduri cazatoare

Noduri căzătoare

Nodurile, alături de colorații, crăpături, pungi de rășină fac parte din categoria defectelor lemnului. Dacă nodurile sunt fixe şi, deci sănătoase, acestea nu sunt percepute ca defecte şi chiar aduc un plus estetic. În schimb, dacă nodurile sunt căzătoare, acestea crapă şi în timp se detaşează, adică vor cădea lăsând în locul lor o gaură, afectând astfel calitatea lemnului, căruia astfel îi scade rezistenţa.

În cazul răşinoaselor, cum este şi cazul ferestrelor Palatului Administrativ, prezenţa nodurilor căzătoare ridică şi o altă problemă, pentru că prin noduri rășina din lemn poate ieși la suprafață chiar și după ce lemnul a fost finisat.

Folosirea lemnului stratificat la obținerea ferestrelor prezintă ca avantaje faptul că este sigur, durabil și rezistent, nu se curbează, nu crapă, nu „lucrează” şi permite schimbul de aer – lemnul „respiră” cum se mai spune.

În proiectul iniţial, era prevăzut ca noua tâmplărie să fie din lemn de esenţă larice sau pin nordic ori stejar, însă într-una din clarificările din timpul procedurii de atribuire autoritatea contractantă a indicat ofertanţilor doar un singur tip de lemn, respectiv cel de larice, un arbore răşinos supranumit şi „stejarul coniferelor”, mai dur decât molidul sau bradul şi cu mult mai puţine noduri.

Rezistenţa în timp a lemnului stratificat este şi motivul pentru care specialiştii au prevăzut încă de la bun început ca Palatul Administrativ din centrul Piteştiului să aibă ferestre din acest tip de material, aşa încât peste 2-3 ani să nu fie nevoie să se schimbe ferestrele fabricate dintr-un lemn de calitate inferioară, prin crăpăturile căruia să şuiere vântul în clădirea aşa-zis… eficientizată energetic.

În niciun caz, vreun proiectant sau expert nu şi-a imaginat, cu siguranţă, că ferestrele nou-nouţe ale clădirii CJ vor fi de la bun început pline de noduri ce stau să cadă, cu crăpături, cu elemente îmbinate grosolan, doar spoite cu o substanţă despre care aveam să aflăm ulterior că este o lazură.

Nu este prima oară când calitatea ferestrelor montate la CJ este pusă la îndoială, dovadă fiind faptul că, în urmă cu câteva luni, Mondosoft a fost pusă în situaţia de a da explicaţii. Firma care a realizat tâmplăria a transmis un punct de vedere în care a inserat descrierea procesului de producţie a lemnului stratificat copiată de pe site-ul ferestre-de-lemn.ro, cu tot cu o parte din ilustraţiile de acolo.

Numai că, în mod hilar, autorii documentului au „omis” o parte din textul preluat, respectiv taman aspectele care vizează practic calitatea lemnului stratificat, precum acela că „lamelele se sortează şi în cazul în care au noduri sunt eliminate nodurile” şi că „frizele sunt uscate la 8% umiditate”.

În discuţiile noastre cu producătorii ramelor ferestrelor, aceştia au susţinut că s-a folosit doar lemn de calitate A şi B:

A – foarte bună, adică avem suprafeţe perfecte, cu noduri de dimensiuni mici, sănătoase şi inimi roşii puţine.

B –  bună, adică avem suprafeţe perfecte, cu noduri de dimensiuni mici şi câteva mari, dar sănătoase.

Aşadar, nodurile căzătoare nu sunt acceptate în lemnul de calitate A/B sau B/B. Cu toate acestea…

 

► Opinia specialistului: „Nodurile căzătoare în orice produs trebuie înlocuite”

neagu ene-specialistul_1

Pentru lămurirea aspectelor legate de standardele de calitate, am decis să solicităm opinia unui expert, unul a cărui voce să fie respectată. Aşa am ajuns la Ene Neagu, în trecut specialist la Institutul Naţional al Lemnului, în prezent director executiv al Quality Cert SA, organism notificat la nivel european pentru certificări sisteme de management și produse – marcaj CE – din domeniul materialelor de construcții și industria lemnului, cu 2 laboratoare de profil acreditate RENAR.

Care sunt standardele lemnului stratificat pentru tâmplărie?

– Depinde de clasa de calitate a lemnului folosit. Lemnul stratificat este, de fapt, lemn lamelat încleiat, care poate fi lemn masiv din cherestea pusă una peste alta – cum înţeleg că este cazul de faţă – sau din lamele pătrate care se pun cant lângă cant. Standardul care se referă la acest tip de lemn este SR EN 14080 din 2013. Dacă se analizează produsul în ansamblu ca fereastră cu tâmplărie stratificată se raportează la standardul SR EN 14351-1, care se referă la uşi şi ferestre.

În general, producătorul care vine cu această fereastră trebuie să aibă în spate certificat de performanţă pentru geam şi cel care a făcut lemnul trebuie să dea la rândul lui un certificat de performanţă pentru lemn. Aceste certificate diferă de restul certificatelor care sunt declaraţii de conformitate. Pentru tot ce intră într-o construcţie – ferestre, scări, beton, agregat etc. – există Regulamentul european 305 care include standardele armonizate şi atunci numai unde avem standarde CE   și trebuie dată declaraţia de performanţă, care are ca model anexa 3 din regulament.

Această declaraţie de performanţă este obligatoriu să o prezinte fabricantul. Sigur că el nu o poate da pe propria răspundere, el trebuie să fie certificat de către un organism certificat la rândul lui de către RENAR.

Este normal ca acest lemn, abia montat, să aibă noduri căzătoare, crăpături şi rupturi?

– Nu! Nodurile căzătoare în orice produs trebuie înlocuite. Există maşini speciale care fac o gaură de dop şi cu un dop şi înlocuieşti nodul cu o bucată de lemn masiv.

Se poate face această operaţiune şi în condiţiile în care toate geamurile deja au fost montate?

– Eeee! Nu! Nu…

Şi totuşi furnizorul tâmplăriei spune că va face înlocuirea nodurilor căzătoare direct pe ferestrele deja montate.

– Mda, se poate şi aşa, dar manual! Este o operaţiune mai complicată, care durează şi care îl va costa pe producător.

 

Așa ceva mai rar vezi! O nenorocire din toate punctele de vedere, calitate, lemn, montaj, toate sunt greșite, închis ca producător, nu poți lăsa așa ceva pe piață!

Este greu să explic în câteva cuvinte ce înseamnă o tâmplărie. Aici vorbim de o gafă mare în ce privește tâmplăria, în primul rând, de la calitatea lemnului, îmbinarea lemnului drept construcție, montajul ferestrelor şi după aceea ajungem şi la finisaj. La o astfel de tâmplărie trebuie ca beneficiarul să o primească gratis plus o sumă de bani pentru deranj! Îmi este greu să cred că încă există așa ceva în România! Am ajuns să avem o foarte bună calitate în ce privește producția de tâmplărie stratificată în ţara noastră concurând cu oricare altă ţară, mare parte o exportăm la alţii, iar la noi încă montăm aşa nenorociri.”

Cristi Pârvuleţu, manager Golda România, companie specializată în lacuri, vopsele şi soluţii pentru tratarea lemnului.

 

► Vicepreşedintele CJ, Marius Nicolaescu: Recepția la terminarea lucrărilor nu va fi demarată până când lucrările nu corespund cantitativ și calitativ

marius nicolescu vicepresedinte CJ

Acestea fiind datele problemei, am dorit să aflăm poziţia beneficiarului lucrării vizavi de aceste deficienţe vizibile cu ochiul liber. Cel care a răspuns întrebărilor „Ancheta” este vicepreşedintele CJ Argeş, Marius Nicolaescu:

Ce demersuri va întreprinde Consiliul Judeţean Argeş pentru a verifica dacă s-au respectat standardele de calitate armonizate în ceea ce priveşte materialele folosite?

– Pentru operativitate, în prima etapa membrii echipei de implementare a proiectului,  împreună cu reprezentanți ai supervizorului (ce asigură asistența tehnică cu diriginți de șantier pe timpul execuției lucrărilor și în perioada de garanție), ai proiectantului (ce asigură asistența tehnică pe timpul execuției lucrărilor și în perioada de garanție) și ai constructorului se vor deplasa la obiectiv pentru inventarierea tâmplăriei tuturor ferestrelor, verificând respectarea calității materialelor folosite precum și existența unor deficiențe de genul lemn cu crăpături, noduri căzătoare, lemn rupt etc.

Se va întocmi un proces-verbal de constatare, însoțit de fotografii relevante, iar mai apoi supervizorul, în conformitate cu clauza 5, lit.a) din contractul de proiectare și execuție lucrări (încheiat în conformitate cu prevederile H.G.1/2018) va transmite constructorului ordin administrativ pentru remedierea deficiențelor constatate.

Totodată se va solicita un punct de vedere atât supervizorului, cât și proiectantului, ce asigură asistența tehnică pe perioada execuției lucrărilor, inclusiv pe perioada de garanție acordată lucrărilor, acestea fiind persoane responsabile în conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții, actualizată.

Ce măsuri va lua Consiliul Judeţean dacă se va dovedi că tâmplăria folosită este de calitate inferioară (fie că vorbim de tipul lemnului folosit, fie de respectarea etapelor procesului de producţie a lemnului stratificat, fie de calitatea produsului finit)?

– În cazul în care prin punctele de vedere ale supervizorului și ale proiectantului se constată deficienţe de calitate, Consiliul Județean Argeș va face demersurile pentru contractarea unei expertize tehnice, așa cum s-a procedat și în alte cazuri.

Dacă în urma expertizei tehnice se constată deficienţe de calitate, Consiliul Județean Argeș va aplica măsurile de remediere recomandate prin expertiza tehnică. În acest sens supervizorul va transmite constructorului ordin administrativ de remediere.

Ca măsuri asigurătorii, dacă constructorul nu reuşeşte să remedieze deficienţele în termenul stabilit prin ordinul administrativ, Consiliul Județean Argeș nu va recepționa lucrarea și va executa sumele constituite ca măsuri asigurătorii privind buna execuție a lucrărilor.

Cine răspunde dacă lucrarea nu corespunde cerinţelor tehnice solicitate?

– Fiind un contract de proiectare și execuție lucrări încheiat în conformitate cu prevederile H.G nr. 1/10.01.2018, constructorul poartă întreaga răspundere.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii10/1995 privind calitatea în construcții, actualizată, proiectantul și supervizorul ce asigură asistenţa tehnică pe perioada execuției lucrărilor răspund dacă lucrarea nu corespunde cerinţelor tehnice de calitate.

Dacă la momentul recepţiei lucrărilor veţi constata vizual crăpături, lemn rupt sau noduri căzătoare (care, conform specialiştilor, slăbesc rezistenţa în timp a lemnului), veţi semna recepţia lucrării?

– Recepția la terminarea lucrărilor nu va fi demarată până când lucrările nu corespund cantitativ și calitativ conform proiectului tehnic și a standardelor/normativelor tehnice în vigoare.

În conformitate cu clauzele contractuale, lucrările nu vor fi recepţionate până nu se efectuează verificările la terminare. În urma verificării, supervizorul va notifica antreprenorul (constructorul) cu privire la rezultatul verificării. În conformitate cu prevederile notificării şi în termenul prevăzut de aceasta, lucrările care nu corespund specificaţiilor şi condiţiilor din contract vor fi demolate şi reconstruite de antreprenor sau reparate.

Dacă antreprenorul nu respectă prevederile notificării, beneficiarul (ConsiliuL Județean) poate alege, printr-o notificare transmisă antreprenorului în conformitate cu prevederile contractului, să efectueze aceste demolări, reconstruiri sau reparaţii, direct sau prin terţi, pe costul antreprenorului. Supervizorul poate solicita, de asemenea, demolarea şi reconstruirea sau reparaţia oricărei lucrări în care s-au utilizat materiale şi/sau echipamente neconforme cu prevederile contractului.

În final, fac precizarea că obiectivul se află în curs de execuție și nu s-au făcut recepții parțiale atât pe categorii de lucrări, cât și pe părți din obiectiv (etaje).

CONCLUZII

Proiectul „Creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ situat în Piteşti, Piaţa Vasile Milea, nr. 1, judetul Argeş” are ca termen de finalizare 30 noiembrie 2023. Redactorii „Ancheta” vor fi, cu siguranţă, prezenţi la recepţia lucrării, pentru a ne asigura că deficienţele constatate şi asumate de către cei care au produs ferestrele de la CJ au fost remediate şi că nu vom avea un sediu nou nouţ cu tâmplărie deja ruptă şi peticită!

Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

Intervenţia pompierilor „La Butoaie” – între goana după hidranţi şi salvarea blocurilor lipite de restaurant

 

 

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/nadia-ciochina/" target="_self">Nadia Ciochina</a>

Articol scris de Nadia Ciochina

Jurnalist de investigații și editor, cu 19 experiență în presă, autor și coordonator pentru numeroase proiecte media.

Articole asemănătoare: