Anul 2024 a fost, pentru firmele din domeniul producţiei din județul Argeș, unul al contrastelor și al prudenței. În contextul economic general, atât la nivel național, cât și european, bilanțurile financiare ale celor mai importante companii producătoare din județ conturează câteva tendințe clare și îngrijorătoare. Structurată pe un echilibru delicat între supraviețuire și reziliență, perioada analizată sugerează nu doar adaptabilitate, ci și riscul unei instabilități economice prelungite, dacă mediul de afaceri nu regăseşte motoarele de creștere și nu îşi consolidează businessurile prin investiții ferme, concomitent cu o politică fiscală coerentă, capabilă să susţină performanţa economică.
► Un an de rezistență și supraviețuire
Comparativ cu anii anteriori, 2024 a înregistrat cel mai mare număr de firme mari care au raportat scăderi ale cifrelor de afaceri. Acest fenomen nu s-a limitat la firme izolate sau din domenii vulnerabile, ci a afectat un spectru larg de sectoare industriale. În plus, chiar companiile care au raportat „creșteri” ale cifrelor de afaceri (ex. +3–5%) se confruntă, în realitate, cu scăderi în termeni reali, având în vedere rata inflației din România în 2024, de 5,6%. Aceasta arată că marjele de profit sunt tot mai greu de susținut, ceea ce duce la reduceri de personal sau amânarea investițiilor.
Aşadar, 2024 nu a fost un an de expansiune, ci mai degrabă unul de adaptare și supraviețuire. Firmele din Argeș au fost nevoite să își conserve resursele, să reducă cheltuielile și, în multe cazuri, să diminueze personalul. A fost un an în care consolidarea poziției pe piață a prevalat în fața dezvoltării și a investițiilor majore.
► Semnale timpurii ale unei posibile crize economice
Bilanțurile companiilor reflectă o tensiune economică tot mai vizibilă, ce poate fi interpretată drept un preludiu al unei eventuale crize. Scăderea cifrelor de afaceri în paralel cu reducerea marjelor de profit și cu restructurările de personal sugerează o presiune constantă asupra capitalului de lucru și a sustenabilității afacerilor pe termen mediu. Mai ales în industriile tradițional competitive, reculul pare să indice nu doar conjunctura anului 2024, ci și dificultăți sistemice.
Printre cele mai afectate sectoare se numără: industria prelucrătoare grea și metalurgică – puternic influențată de scăderea cererii externe și de costurile ridicate cu energia și materiile prime; producția de echipamente industriale și componente – afectată de fluctuațiile din industria auto europeană și de scăderea comenzilor din afara țării; producția de mobilă și lemn – care a suferit din cauza scăderii consumului intern și a exporturilor.
Pe de altă parte, există câteva domenii care au demonstrat reziliență sau chiar progres în 2024, în ciuda dificultăților, precum: industria alimentară și a bunurilor de larg consum – în special producătorii cu branduri consolidate pe piață, care au beneficiat de cerere constantă; furnizorii direcți din industria auto, în special cei integrați în lanțurile mari de producție, care au reușit să mențină un nivel stabil sau să crească datorită proiectelor noi; producția de condimente, materiale auxiliare și ambalaje – care a înregistrat creșteri moderate, dar constante.
► Automobile Dacia și Horse trag economia argeşeană în sus
Automobile Dacia rămâne liderul incontestabil al economiei argeșene, cu o cifră de afaceri de peste 27,8 miliarde lei (+1,8 miliarde față de 2023), un profit net majorat la 569 milioane lei și aproape 11.000 de angajați. Horse România (fosta Renault Mecanique) a avut o dublare spectaculoasă a cifrei de afaceri, de la 2,4 miliarde la 4,7 miliarde lei, cu un profit de peste 50 milioane lei, de patru ori mai mare faţă de anul anterior, semnalând o repoziționare industrială de impact. Aceste companii au tras în sus indicatorii economici generali, într-un context favorabil exporturilor auto.
Industria argeşeană a componentelor auto, care are o pondere importantă în PIB-ul judeţului, nu a traversat un an prea bun, companii mari raportând diminuări semnificative ale cifrelor de afaceri şi ale profiturilor. Astfel, Lear Corporation a înregistrat un recul major, trecând de la un profit net de 14 milioane lei în 2023 la o pierdere de circa 4 milioane lei în 2024, în paralel cu circa 500 de angajaţi puşi pe liber – un semnal clar al presiunii financiare și de costuri. Rămâne totuşi a treia companie în topul celor mai mari producători din judeţul Argeş, cu o cifră de afaceri de 1,64 miliarde lei, sub cea raportată la finalul lui 2023.
La rândul ei, Faurecia România și-a revenit din pierdere și a raportat un profit de 37 milioane lei după patru ani de pierderi consecutive, în ciuda diminuării cifrei de afaceri (de la 1,6 miliarde la 1,51 miliarde) şi a reducerii schemei de personal cu 350 de angajaţi, indicând o ajustare rapidă în faţa provocărilor şi fiind, astfel, un exemplu de rezilienţă. În schimb, Euro Auto Plastic System, o altă subsidiară locală a gigantului francez Faurecia, cu vânzări globale de aproximativ 27 mld. euro, a raportat pentru 2024 afaceri în creştere cu 30%, de la 495 milioane lei în 2023, la 644 milioane lei.
Adient Automotive și Mechrom Industry, competitori importanţi în lanţurile de componente, au fost nevoiţi să reducă considerabil personalul. Astfel, Adient Automotive a avut în 2024 cu 174 angajați mai puţin decât în anul anterior, iar Mechrom Industry a pierdut la rândul ei aproape 150 de angajați. Cu o cifră de afaceri de peste 1,46 miliarde lei şi un profit net de doar 10 milioane lei, Adient Automotive rămâne una dintre cele mai mari companii din producţie.
► Producătorii 100% argeşeni fac eforturi să reziste
În ceea ce priveşte firmele cu capital românesc din sectorul producţiei de componente, rezilienţa a fost cuvântul de ordine al anului 2024. Astfel, rămân un etalon companiile din portofoliul omului de afaceri Gheorghe Badea: GIC Nosag Metal a înregistrat o uşoară creştere a businessului, de la 463,3 la 475,2 milioane lei, Subansamble Auto s-a menţinut, cu 153,6 milioane lei, în jurul valorii consemnate la finalul exerciţiului financiar anterior, cu o uşoară scădere de 1,2 milioane, în vreme ce Comefin, firma din Costeşti controlată de familia Badea, a avut cea mai slabă evoluţie – 27,4 milioane lei (cu 14,4 milioane lei mai puţin) şi pierderi de aproape 700.000 lei.
La rândul său, prin strategii de adaptare la cerinţele pieţei, omul de afaceri Dumitru Radu a reuşit să consolideze poziţia companiei Ronera Rubber, producătorul local din domeniul articolelor din cauciuc și plastic destinate industriei auto, precum și altor domenii de activitate din piața internă și externă. Cu o uşoară majorare, Ronera Rubber consemnează totuşi cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, depăşind pragul de 80 milioane lei, chiar dacă profitul nu s-a ridicat la nivelul celor din anii anteriori – 10,8 milioane lei, faţă de 12,2 milioane lei în 2023 sau 14 milioane lei în 2021.
Într-un uşor regres se află compania soţilor Movileanu, Delta Invest, lider local în cercetarea-dezvoltarea de produse injectate din mase plastice şi care a raportat la finalul lui 2024 o cifră de afaceri de 271,7 milioane lei, în scădere cu 8 milioane lei. De asemenea, şi profitul companiei a fost unul mai puţin consistent, de doar 23 milioane lei, comparativ cu anul anterior când a fost de peste 33 milioane lei.
Şi New Design Composite pare să traverseze o perioadă mai puţin fastă, pentru al doilea an afacerea fiind în scădere. Astfel, firma controlată de Olimpia Doru a consemnat la finele anului trecut afaceri de 25,5 milioane lei, cu 6 milioane lei mai puţin decât în 2023, profitul fiind şi el mai mic, de doar 3 milioane lei, faţă de 5 milioane cu un an în urmă.
► Scăderi dramatice în cifrele unor businessuri locale
Dintre marile companii din judeţ ale căror cifre au scăzut dramatic în 2024 se numără Haulotte România, parte a grupului francez cu acelaşi nume care este lider european în fabricarea echipamentelor şi a platformelor de lucru la înălţime: cifra de afaceri a scăzut de la 884 milioane lei la 745 milioane lei, în vreme ce pentru prima oară în 15 ani compania încheie anul pe pierdere, cu un minus de 2,3 milioane lei.
Una dintre cele mai spectaculoase căderi – anticipată de altfel – a avut-o însă Yildiz Entegre România. Fabrica turcească de MDF de la Oarja continuă declinul, în 2024 înjumătăţindu-şi, practic, cifra de afaceri, de la 504 milioane lei în 2023 la doar 265 milioane lei anul trecut. Mai mult decât atât, dacă la finalul lui 2023 turcii raportau pierderi de aproape 59 milioane lei, în decembrie 2024 pierderile anuale înregistrate erau de aproape 70 de milioane de lei.
Un regres uriaş figurează, de asemenea, în cifra de afaceri a companiei Haditon, controlată de Hadi Khoury, cetăţean de origine libaneză, „naturalizat” în Argeş. După doi ani cu cifre spectaculoase, obţinute atât din vânzarea de ouă, cât şi de nutreţuri pentru păsări, Haditon coboară de la 116 milioane lei pe an, la doar 44,2 milioane lei, cu un profit net de circa 3 milioane lei.
Unul dintre cei mai mari procesatori de oțel din Argeș, Bamesa, a raportat o scădere a cifrei de afaceri de la 739 milioane lei în 2023 la 701 milioane lei în 2024, iar profitul net a coborât vizibil, de la 75,2 milioane lei la 59,8 milioane lei. În cazul Setro Metal Grup, specializată în confecții metalice, trendul este similar: cifra de afaceri a coborât de la 48,8 milioane lei la 46,6 milioane lei, iar profitul s-a menținut la un nivel scăzut (1 milion lei).
Compania Romturingia, cunoscută pentru caroserii auto și echipamente speciale, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de la 49,6 milioane lei în 2023 la 45,6 milioane lei în 2024. Deși profitul a rămas relativ stabil, în jurul a 3,9 milioane lei, tendința generală este de contractare a afacerii, într-un segment tot mai competitiv.
Furnizor de textile, Ann Reeves & Francesca a raportat o scădere abruptă a cifrei de afaceri, de la 24,8 milioane lei în 2023 la 15,9 milioane lei în 2024. Profitul a coborât ușor, iar stagnarea numărului de angajați indică o adaptare prudentă, în contextul unei piețe mai slabe, influențată de scăderea comenzilor externe.
► Afaceri argeşene cu evoluţii spectaculoase
CER Cleaning Equipment SRL, producătorul mărcii Kärcher, se apropie de pragul de 1,2 miliarde lei cifră de afaceri, consemnând o creştere de aproape 15 procente faţă de 2023. De altfel, nemţii de la Kärcher au continuat şi anul acesta investiţiile la Curtea de Argeş, deschizând recent cea de-a treia fabrică, unitate care va produce un număr semnificativ de maşini profesionale de spălat şi uscat pardoseli.
În schimb, producătorul tradiţional de electrocasnice AETA (fosta Electroargeş SA) continuă declinul în care a intrat după pierderea principalului său client, Kärcher, având un nou an pe pierdere (-16,7 milioane lei) şi cu cifre în scădere (35 milioane lei anual, de aproape zece ori mai puţin decât în 2021).
Pentarom, afacerea lui Toma Lazăr din domeniul producției de ambalaje, se apropie vertiginos de pragul de 100 milioane lei. În 2024, compania de la Dârmăneşti a raportat peste 94 milioane lei, în creştere cu aproape 20 milioane lei faţă de 2023 (+24,4%), crescând de asemenea şi profitabilitatea firmei, care anul trecut a adus acţionarilor un profit net de aproape 16 milioane lei.
Într-un peisaj economic tensionat, marcat de instabilitate regională și presiune pe costuri, există și companii argeșene care au reușit în 2024 să înregistreze creșteri modeste, dar constante – semn al unei strategii de prudență, adaptabilitate și eficiență operațională.
Cu o activitate orientată spre producția de componente și echipamente tehnice din cauciuc, VM Comp a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 37,1 milioane lei, în ușoară creștere față de 36,6 milioane lei în 2023. Profitul net a urcat și el de la 1,98 milioane lei la 2,09 milioane lei, o evoluție care, deși modestă, confirmă stabilitatea afacerii.
Specializată în producția de mobilier, compania Venus BCL Mob a crescut atât la nivel de cifră de afaceri (de la 30,9 milioane lei în 2023 la 33,4 milioane lei în 2024), cât și ca profit (de la 2,7 milioane lei la 3,4 milioane lei). La rândul ei, firma Vi-Fi, activă în zona producției de tâmplărie PVC şi geam termopan, a raportat o ușoară creștere a cifrei de afaceri, de la 27,4 milioane lei la 28,4 milioane lei, și a înregistrat un profit de 1,66 milioane lei, în urcare față de 1,52 milioane lei în 2023.
Cu un plus atât în cifra de afaceri (de la 51,3 milioane lei la 53 milioane lei), cât și în profitul net (de la 3,1 milioane lei la 5,4 milioane lei), compania Prointermed a omului de afaceri Adrian Prodănel confirmă un trend de dezvoltare calculată.
► Profituri solide în sectorul alimentar și al condimentelor
Bilanţuri pozitive au raportat producătorii argeşeni din domeniul alimentar. Astfel, Dr. Oetker a continuat expansiunea, ajungând la un profit-record de 70,6 milioane lei, în creștere față de cele 33 milioane din 2023, în contextul unei creşteri de aproape 10 procente a cifrei de afaceri. La rândul lor, cei de la Fuchs Condimente și-au crescut atât cifra de afaceri (de la 180 la 212 milioane lei), cât și profitul, care a ajuns la 17,6 milioane lei.
Radic Star și Elfi au înregistrat profituri consistente, semn că sectorul alimentar și cel al bunurilor de larg consum au răspuns bine cererii. Afacerea cu carne şi preparate din carne controlată de Marius Dicu a ajuns la 156,2 milioane lei pe an şi un profit net de peste 6 milioane lei, în vreme ce Elfi, care fabrică la Albota produse de igienă din hârtie, a raportat un profit de aproape 5,3 milioane lei, la o cifră de afaceri de 63,5 milioane lei la finalul anului 2024.
CONCLUZII
În concluzie, 2024 a fost un an în care economia de producție din Argeș a fost mai mult reactivă decât proactivă, un an care a pus presiune pe marile companii și care a evidențiat nevoia de adaptare la un mediu economic tot mai volatil. Deși nu poate fi etichetat încă drept un an de criză, 2024 pare să fi fost un punct de inflexiune, cu semnale clare că o perioadă de instabilitate economică poate urma, dacă tendințele nu se inversează.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Dragoș Enescu, patronul hotelului Victoria, a cumpărat sediul BCR: „E un secret de firmă!”
