Deputata Alina Gorghiu se opune formei actuale a proiectului de modificare a Legii nr. 143/2000, care propune transformarea în contravenții a unor fapte legate de consumul propriu, inclusiv în cazul drogurilor de mare risc. Gorghiu susține că România are nevoie de prevenție, tratament și servicii de recuperare pentru persoanele dependente, dar și de instrumente eficiente pentru combaterea traficului. Poziția sa vine în contextul datelor DIICOT pentru 2025, când autoritățile au capturat peste 3,1 tone de droguri la nivel național.
Deputata PNL de Argeș, Alina Gorghiu, își exprimă opoziția față de forma depusă a proiectului de modificare a Legii nr. 143/2000, care propune transformarea în contravenții a unor fapte pentru consum propriu, inclusiv cumpărarea, deținerea, producerea și introducerea în țară a drogurilor de mare risc, potrivit comunicatului remis presei.
„Persoanele care se confruntă cu dependența au nevoie de tratament, sprijin și șansa de a se recupera. Susțin aceste intervenții. Nu susțin însă o dezincriminare atât de amplă fără o evaluare riguroasă a impactului și fără servicii pregătite să răspundă nevoilor oamenilor. Protecția copiilor și capacitatea statului de a combate traficul trebuie să fie criterii esențiale în această dezbatere”, declară președintele PNL Argeș, deputata Alina Gorghiu.
Potrivit sursei citate, datele pentru anul 2025 arată amploarea fenomenului. Potrivit bilanțului DIICOT, autoritățile au capturat în România 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kilograme de droguri de mare risc și 2.012,42 kilograme de droguri de risc. Separat, au fost capturate 53.820 de comprimate și 3.682 de doze de LSD. Aceste cifre reprezintă capturile autorităților, nu dimensiunea totală a pieței.
În același bilanț, DIICOT semnalează dezvoltarea României ca piață de consum conectată la rețele europene de distribuție, creșterea circulației drogurilor de mare risc și a substanțelor psihoactive noi, precum și accesul elevilor de liceu la droguri.
De asemenea, potrivit sursei citate, Alina Gorghiu consideră că proiectul ridică mai multe probleme care trebuie clarificate înaintea unei asemenea schimbări:
- ”Amploarea dezincriminării. Proiectul include drogurile de mare risc. Pentru cumpărarea, deținerea, producerea ori fabricarea acestora pentru consum propriu, sancțiunea de bază propusă este o amendă între 1.500 și 3.000 de lei.
- Regimul introducerii drogurilor în țară. Introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor de mare risc pentru consum propriu ar deveni contravenție, sancționată cu amendă între 2.000 și 3.500 de lei. Efectele acestei modificări asupra combaterii traficului trebuie analizate împreună cu procurorii și polițiștii specializați.
- Delimitarea între consum propriu și trafic. Proiectul nu stabilește praguri cantitative sau criterii obiective suplimentare de delimitare. Această problemă este esențială, deoarece încadrarea determină dacă fapta atrage răspundere penală sau contravențională.
- Protecția adolescenților. Trebuie evaluat riscul ca relaxarea regimului juridic să fie interpretată ca o diminuare a pericolului drogurilor. Orice reformă trebuie să urmărească efectele asupra vârstei de debut, numărului de consumatori și frecvenței consumului în rândul tinerilor.
- Capacitatea de tratament și recuperare. Proiectul prevede evaluare și asistență, dar existența acestor dispoziții trebuie susținută de servicii accesibile, personal și finanțare. O amendă nu poate înlocui intervenția medicală și sprijinul social.
- Necesitatea unui studiu de impact pentru România. Experiențele altor state trebuie analizate în raport cu realitatea serviciilor medicale, educaționale și sociale din țara noastră. Profesorul Radu Țincu subliniază, în punctul său de vedere, necesitatea evaluării prealabile și a monitorizării efectelor asupra întregii populații”.
„O politică responsabilă înseamnă prevenție în școli, sprijin pentru părinți, acces la tratament și recuperare, dar și instrumente eficiente împotriva rețelelor de trafic. Trebuie să măsurăm câți copii sunt protejați de debutul consumului și câți oameni reușesc să iasă din dependență. Acestea sunt rezultatele pe care le aștept de la o reformă”, precizează Alina Gorghiu.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Alina Gorghiu
