▼ A fost șeful CSM, secretar general la Ministerul Justiției, cercetat într-un dosar de corupţie și, recent, personaj central într-un scandal cu o grefieră. Acum vrea să conducă cea mai importantă instanță din Argeș, fără să fi activat o zi acolo.
▼ Este perceput ca un apropiat al Liei Savonea, alături de care a susţinut în CSM excluderea unor magistrați „incomozi”, precum celebrul Cristi Dănileț, sau judecătoarele care au stricat planurile de prescriere ale lotului Pendiuc.
CSM a publicat săptămâna trecută lista cu magistrații ale căror candidaturi pentru funcțiile vacante de conducere din cadrul instanțelor au fost admise. Pe lista posturilor disponibile se află şi cea mai importantă din Argeş, cea de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti, fiind a treia oară când este scoasă la concurs, după ce mandatul Emiliei-Raluca Trandafir a expirat. Doi judecători își dispută funcția de președinte al celei mai importante instanțe din județele Argeș și Vâlcea: magistratul argeșean Ioan Fundătureanu și judecătorul vâlcean Bogdan Mateescu.
► Nu a lucrat o zi la Curtea de Apel Piteşti, dar vrea să o conducă
Publicarea listei cu candidaţii admişi la noul concurs a venit cu o surpriză de proporţii: unul dintre magistraţii care îşi doresc conducerea Curţii de Apel Piteşti a fost preşedinte al CSM şi este un controversat judecător din Vâlcea, judeţ aflat în jurisdicţia celei mai importante instanţe din Argeş. Este vorba despre Bogdan Mateescu, un magistrat care nu a profesat nici măcar o zi ca judecător de curte de apel, chiar dacă are acest grad.
Legea prevede că, pentru a putea candida la funcția de președinte al unei instanţe, un magistrat trebuie să fi fost cel puțin un an de zile judecător la respectivă instanță. Bogdan Mateescu are în CV-ul său o mulţime de funcţii care mai de care mai înalte, însă nu a lucrat absolut deloc la Curtea de Apel Piteşti. Şi totuşi CSM i-a dat undă verde să candideze la şefia acestei instanţe şi asta, pentru că Mateescu a beneficiat de o derogare care prevede că, dacă în urma a două concursuri consecutive nu este numit niciun candidat, poate participa și un judecător de la altă instanță. Lucru care s-a şi întâmplat.
La concursul organizat de CSM în perioada august-decembrie 2024, nu s-a înscris niciun judecător, iar la cel desfăşurat în perioada similară a anului trecut, au existat doi candidaţi, Constantin-Bogdan Ion şi Viorel Terzea, care – potrivit surselor citate de publicaţia G4Media – ar fi fost „picaţi” cu 4 la proiectul managerial, tocmai pentru a nu se ocupa postul de președinte de instanță.
► Dar cine este Bogdan Mateescu?
Conform CV-ului său, între 2000 și 2004, Mateescu a urmat Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În perioada 2005-2007, a urmat Institutul Naţional al Magistraturii și a promovat examenul de capacitate în 2008, iar în 2013 a obţinut gradul profesional de tribunal.
Am intrat la INM cu prima medie, la definitivat am luat prima medie, absolvirea, na, a doua, gradele profesionale mi le-am luat cu 9 și 10, respectiv 10 și 10 la practică și teorie. Nu m-am făcut de râs la școală (bac – 9.95), la facultate (licență 10), dimpotrivă m-a ajutat mult bursa.” – se prezintă domnia-sa pe pagina personală de Facebook.
Timp de câteva luni, la finalul lui 2004, a fost consilier juridic la SC Sind România SRL, apoi auditor de justiţie în cadrul INM, judecător stagiar la Judecătoria Sector 4 Bucureşti, iar din ianuarie 2009 și până în 2017 a activat la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanţă pe care a condus-o în perioada 2013-2017. Din 2017, a devenit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În ianuarie 2021, Mateescu a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, funcție în care trebuia să rămână timp de un an. El și-a prelungit însă mandatul peste limita legală și a rămas interimar la conducerea CSM până în mai 2022. Perioada petrecută la CSM s-a dovedit una prolifică nu numai pentru cariera lui Bogdan Mateescu, ci şi pentru… buzunarele lui, deoarece în cei peste cinci ani cât a fost membru al CSM a încasat diurne în valoare de peste 175.000 de euro, potrivit jurnaliştilor de la Rise Project.
► Cercetat într-un dosar de corupţie alături de tatăl său
În iunie 2023, el a fost la un pas de a fi numit ministru al Justiției în Guvernul PSD-PNL. Liderul PNL, Nicolae Ciucă, spunea atunci că Bogdan Mateescu „este în analiză” pentru conducerea Ministerului Justiției. Coincidenţă sau nu, tatăl său, Mihai Mateescu, primar al oraşului Băile Govora, a fost membru PNL până acum doi ani, când a trecut la PSD.
Judecătorul Bogdan Mateescu şi tatăl său au fost vizaţi de un dosar de corupţie, cu suspiciuni de abuz în serviciu. „Antena 3” a publicat la momentul respectiv înregistrări din dosar în care primarul Mihai Mateescu are o discuție aprinsă cu o funcționară din subordine, iar fiul edilului, judecătorul Bogdan Mateescu, apare în timp ce îi propune acesteia să ia în calcul un post mai bine remunerat.
Pe 15 martie 2024, Parchetul General a clasat dosarul care îi viza pe judecătorul Bogdan Mateescu și pe tatăl său. La scurt timp, seniorul Mateescu a trecut la PSD.
► Perceput ca un apropiat al Liei Savonea
În urmă cu mai mulţi ani, judecătorul Bogdan Mateescu era un critic activ al CSM în perioada în care consiliul era condus de Lia Savonea. Supranumit de unele publicații „judecătorul #rezist”, pentru poziționarea sa publică pro independența justiției în „era Dragnea”, la finalul lui 2020 Mateescu a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în detrimentul aripii Savonea din CSM.
În timp, însă, deşi a pornit de pe o platformă „reformistă”, Bogdan Mateescu a ajuns să susţină inițiativele Liei Savonea, fiind perceput ca un apropiat al acesteia, cu atât mai mult, cu cât a susţinut în CSM alături de ea excluderea unor judecători„incomozi”, precum celebrul Cristi Dănileț. Ulterior, Dănileţ a câștigat trei procese cu CSM și a revenit în magistratură, câştigând şi la CEDO.
De asemenea, magistratul vâlcean a fost unul dintre membrii CSM care au votat pentru excluderea din magistratură a judecătoarelor Daniela Panioglu și Alina Guluțanu, cele care au stricat planurile de prescriere ale lotului Pendiuc din dosarul Publitrans.
Foarte vocal şi fără avea prea multe rezerve în a-şi exprima public opiniile, inclusiv pe reţelele de socializare, Bogdan Mateescu o laudă şi o apără public pe Lia Savonea ori de câte ori are ocazia.
Omul este un judecător de carieră. Judecătorul Lia Savonea a parcurs toate gradele și treptele profesionale […] Cu defecte și calități, pentru că nimeni nu este perfect, este cel mai bun manager de sistem judiciar pe care l-am întâlnit și un om foarte tenace și asumat în lucrurile în care crede!” – a scris Mateescu pe pagina lui de Facebook la momentul candidaturii Liei Savonea la şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„Am citit hotărârea Înaltei Curți în plângerea la soluție, atât de mediatizată, o hotărâre excepțională.” – a remarcat judecătorul vâlcean, tot printr-o postare pe profilul său public de socializare, legat de decizia prin care, în toamna anului 2025, Lia Savonea a desființat o ordonanță de clasare a Parchetului care o viza pe judecătoarea care l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu în dosarul ICA, stabilind că aceasta ar fi săvârșit fapte ce ar putea constitui abuz în serviciu în timpul judecării dosarului „Telepatia”.
Interesant este că Bogdan Mateescu a făcut toate aceste afirmaţii din poziţia de secretar general la Ministerul Justiţiei, poziţie în care a fost numit în ianuarie 2025 de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, la doar câteva luni după ce tatăl său, primarul de la Băile Govora, a trecut şi el la PSD.
► O grefieră îl acuză de agresiune fizică şi verbală
În vreme ce se pregăteşte să dea concurs pentru şefia Curţii de Apel Piteşti, Bogdan Mateescu a reintrat în atenţia opiniei publice săptămâna trecută, când a apărut în centrul unui scandal izbucnit la Tribunalul Vâlcea – unde magistratul s-a întors din 10 ianuarie 2026, după ce i-a expirat detaşarea la Ministerul Justiției. O grefieră de la această instanţă a chemat poliţia, acuzându-l pe fostul preşedinte al CSM că ar fi agresat-o fizic şi verbal. După declarațiile părților implicate și ale martorilor, grefiera a semnat procesul-verbal, dar nu a cerut ordin de protecție.
Pe de altă parte, aceasta a cerut ajutorul liderilor sindicatului din care face parte:
Am fost sunați de colega noastră grefier plângând că a fost chemată în biroul domnului Mateescu să fie trasă la răspundere despre un eveniment privat, în sensul că, cu o seară înainte, la un restaurant, ar fi fost surprinsă că ar fi vorbit despre nu știu ce activități ale instanței.
Colega i-a solicitat să-i spună ce anume a fost surprinsă că a vorbit sau să-i pună ceva probe, pentru că ea nu recunoaște că ar fi făcut acest lucru, moment în care domnul judecător s-a supărat și efectiv a scos-o cu forța din birou. A luat-o și a îmbrâncit-o, a luat-o de subraț, a smucit-o din birou afară”, a declarat liderul sindicatului grefierilor, care a mai adăugat că ulterior președintele tribunalului a amenințat-o cu sancțiuni disciplinare pe grefieră.
În vreme ce magistratul Bogdan Mateescu a refuzat să comenteze incidentul, Tribunalul Vâlcea, printr-un comunicat de presă, a dezmințit toate acuzațiile aduse judecătorului, pe care le-a calificat ca fiind fără temei și a condamnat „atitudinea teatrală” a grefierei.
Ioan Fundătureanu – 20 de ani în instanță, nu pe hârtie
În vreme ce contracandidatul său nu a lucrat deloc la Curtea de Apel Piteşti, Ioan Fundătureanu şi-a dedicat acestei instanţe aproape jumătate din cariera de 20 de ani de judecător. Absolvent al Facultăţii de Drept de la Universitatea din Craiova, Fundătureanu şi-a început cariera de magistrat ca procuror, însă după doar câteva luni s-a reorientat către instanţă, debutând ca judecător la Curtea de Argeş, pentru ca ulterior să promoveze mai întâi la Tribunalul Argeş şi, apoi, la Curtea de Apel Piteşti.
Judecătorul Ioan Fundătureanu – sursa foto: Facebook
În 2017, a intrat în atenţia opiniei publice atunci când l-a criticat dur pe ministrul Justiţiei de la acea vreme, Florin Iordache, prin intermediul unei postări pe Facebook:
„Numirea acestei slugi în fruntea acestui minister sensibil este o palmă dată magistraților onești și juriștilor profesioniști. Nici că se putea o propunere mai bună în noua era Dragnea, pentru Ministerul Justiției precum acest sculer matrițer de Caracal, pe numele sau Florin Iordache. Mai rar un monument de incompetență și impostură precum acest ipochimen” – a fost postarea care i-a adus lui Fundătureanu o sancţiune disciplinară din partea CSM care însă i-a fost anulată de Înalta Curte.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
