Absolvent al Universității Politehnica din București, specializarea Transporturi rutiere, Cristian Dolofan face parte din noua generație de lideri din mediul de afaceri românesc care și-au construit cariera pornind de la competențe tehnice solide și de la o pasiune autentică pentru industrie. Astăzi conduce Dolo Trans Olimp, una dintre cele mai puternice companii de transport rutier de marfă din România, pe care a dezvoltat-o până la nivelul unui reper regional de performanță.
Atracția pentru automobile și pentru mecanismele economiei logistice i-a conturat devreme direcția profesională. A intrat într-un domeniu recunoscut pentru volatilitate și presiune operațională, însă l-a privit ca pe un spațiu al oportunităților. Compania a fost construită pas cu pas, iar sub conducerea sa a ajuns un brand reprezentativ pentru județul Argeș, reunind aproape 500 de angajați și servicii complexe – de la transport internațional până la activități de service auto.
În 2024 a făcut și primul mare pas în industria de retail auto, preluând Eurial Invest de la unchiul său, Gheorghe Dolofan. Dealerul reprezintă mărcile Peugeot, Citroën, Opel și DS Automobiles. Tranziția – una dintre primele schimbări majore de leadership din piața auto locală – a fost urmată rapid de creșteri vizibile ale businessului, confirmând capacitatea sa de a administra organizații în etape diferite de maturitate.
Cum vede succesul un antreprenor care a ajuns deja acolo
Pentru Cristian Dolofan, succesul nu mai este doar o cifră sau o cotă de piață. El îl definește astfel:
„Succesul este un concept subiectiv. Pentru mine înseamnă un cumul de realizări profesionale, relații sănătoase, împlinire personală, echilibru şi atingerea obiectivelor financiare. Nu aş schimba nimic, folosesc experiențele pozitive, dar şi pe cele negative pentru a creşte şi a mă dezvolta în continuare.”
Ideea centrală rămâne echilibrul între performanță și dezvoltare personală, iar experiențele, inclusiv cele dificile, sunt tratate ca investiții în maturizare. Antreprenorul spune că pandemia a fost momentul real de maturitate managerială. A învățat să lucreze cu planuri pe termen scurt și să reacționeze rapid la situații imprevizibile, demonstrând că poate menține compania stabilă într-un context global incert.
„Cred că pandemia a fost un test important. Am învățat ce înseamnă reziliența şi flexibilitatea, am făcut planuri pe termen scurt ca să mă adaptez situațiilor neprevăzute. A trebuit să demonstrez că pot menține businessul, că putem face faţă provocărilor.” – mărturiseşte tânărul manager.
Lipsa de predictibilitate fiscală – principala provocare a mediului de business
Întrebat dacă a existat o decizie luată în ultimii ani care să-l scoată complet din zona de confort, dar care i-a definit profilul profesional, antreprenorul mărturiseşte că nu identifică o singură decizie definitorie, ci un mod permanent de a lucra. Spune că a învățat să accepte riscul ca parte normală a procesului de creștere, iar disconfortul a devenit o stare obișnuită atunci când vrei să faci un pas înainte.
„Nu cred că pot numi doar o decizie, am ieșit de mult din zona de confort şi am învățat să îmi asum riscuri, iar la final să nu fiu surprins şi să mă bucur de rezultat. Ca să facem un pas în faţă, sentimentul de disconfort a devenit o stare normală, obișnuită.”
În opinia sa, nu viteza schimbării tehnologice este cea mai dificilă provocare pentru liderii actuali, ci lipsa de predictibilitate fiscală. El consideră că modificările frecvente de taxe creează incertitudine și blochează investițiile, iar reducerea beneficiilor angajaților nu este o soluție după ani de eforturi în recrutare și retenție.
„Lipsa de predictibilitate, în special în ceea ce privește regimul fiscal și creșterile de taxe reprezintă cea mai mare provocare, ce creează o stare de neliniște constantă în mediul de business actual. Managerii și antreprenorii români aleg să oprească sau să amâne investițiile ca să acopere creșterile de taxe. Nu este o soluție să renunți la angajați sau să le reduci din beneficii după ce în ultimii ani eforturile s-au concentrat foarte mult pe recrutare, pe formarea de echipe de profesioniști şi pe retenția de personal.”
Ce ar schimba pentru generația viitoare de lideri
Dolofan crede că leadershipul ar trebui format mai devreme, nu doar în liceu sau facultate. El susține identificarea timpurie a abilităților de conducere și dezvoltarea lor sistematică pentru a crea o generație managerială mai pregătită.
„Eu aş miza pe descoperirea timpurie a oamenilor cu astfel de calități şi pe dezvoltarea abilitaților lor. Programele curente care dezvoltă aptitudini de conducere sunt pregătite pentru elevii de liceu şi, ulterior, în cadrul facultăților. Consider că acest lucru ar trebui să fie făcut mai devreme, să evaluăm şi să găsim din timp astfel de abilitați şi să îi ajutăm să se dezvolte. În felul acesta, viitoarea generație de lideri ar fi mult mai pregătită şi mai puternică.” – crede omul de afaceri Cristian Dolofan.
***
Această prezentare este parte a proiectului NextGeneration – un proiect editorial Ancheta dedicat prezentării personalităților care reflectă cel mai bine reușita noii generații de specialiști, antreprenori, oameni politici și manageri publici din județul Argeș.
Ne propunem, prin acest proiect, să promovăm exemple de bună practică, mesaje și analize ale celor care au reușit în domeniul lor, pentru a încuraja dezvoltarea de competențe, încrederea tinerilor într-un viitor bun în România și repere de succes pentru toate domeniile esențiale din viața societății argeșene.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Dolo Trans Olimp – cea mai profitabilă companie de transport din România în 2024
