Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Învierii, este una dintre cele mai sfinte și pline de înțelesuri perioade din calendarul ortodox. Marcată de tradiții vechi, slujbe speciale și obiceiuri pline de simbolism, această săptămână celebrează biruința vieții asupra morții și reînnoirea sufletului prin lumină și credință. Din vechime și până azi, fiecare zi a Săptămânii Luminate poartă în ea o învățătură. Este o perioadă în care cerurile rămân deschise, iar credincioșii trăiesc, cu speranță și recunoștință, taina Învierii.
Săptămâna Luminată, prima săptămână după Paște, este una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin-ortodox. Săptămâna Luminată ține 7 zile, în care încă se mai păstrează tradiții vechi și se respectă obiceiuri. De altfel, numele de „Săptămâna Luminată” vine dintr-un obicei vechi. În trecut, cei care erau botezați în noaptea de Paște erau numiți „luminați” și purtau haine albe toată săptămâna, simbolizând curățenia sufletului și lumina pe care o aduce Hristos.
Miercuri și vineri sunt zile cu „harți”
În această săptămână, au loc slujbe speciale, iar ușile altarului rămân deschise, semn că prin Înviere, cerurile s-au deschis pentru toți. De asemenea, în această săptămână, tradiția spune că nu se țin parastase și nici înmormântări obișnuite. Dacă cineva moare, slujba este făcută tot ca o slujbă a Învierii, pentru a aminti credința în viața de după moarte. Luni și marți sunt considerate a doua și a treia zi de Paște. Potrivit Calendarului Ortodox, joi și sâmbătă sunt zile în care nu este cruce roșie. De asemenea, miercuri și vineri sunt zile cu „harți”, iar asta înseamnă că nu se ține post. Iar vinerea este o sărbătoare importantă: Izvorul Tămăduirii.
În Lunea Albă, tradiția spune că cine moare în această zi merge direct în Rai, fără să fie judecat. În unele zone, oamenii se stropesc cu apă pentru curățarea sufletului și al unui nou început. Marțea Albă este considerată zi de odihnă și de amintirea celor care nu mai sunt printre noi, iar femeile dau de pomană pască și vin roșu pentru sufletele celor adormiți. Tot în această zi se merge în vizită la rude. Miercurea Luminată este cunoscută și ca „nunta șoarecilor”. În această zi, bărbații pot merge la câmp, dar femeile nu au voie să muncească. Se crede, potrivit tradiției, că, dacă nu se respectă această regulă, vor apărea șoareci în gospodărie. Este zi de „harți” în care se poate mânca de dulce, chiar dacă e miercuri. Joia Verde sau Joia Rea este o zi în care sunt cinstite grădinile și se roagă pentru roade bogate, dar nu se lucrează ca să nu vină seceta sau gândacii peste culturi. Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii este o zi în care se face slujba pentru sfințirea apei, fiind considerată o zi a vindecării și curățării sufletului, conform Creștinortodox.ro. În această zi credincioșii merg la biserică, iau apă sfințită și se stropesc cu ea, pentru sănătate. În Sâmbăta Luminată nu se fac parastase, pentru că morții sunt pomeniți în Duminica Tomii. Este o zi în care oamenii evită să muncească și se roagă în tihnă. Săptămâna se încheie cu Duminica Tomii. Se amintește atunci cum apostolul Toma L-a văzut pe Hristos după Înviere. În multe zone, femeile duc la biserică ouă roșii și colaci, care sunt sfințite și apoi lăsate să plutească pe apă, ca dar pentru sufletele celor plecați dintre noi.
Foto descriptiv. Sursă foto: pexels.com
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
