Pierderea memoriei pe termen scurt, dezorientarea sau obiectele puse în locuri neobișnuite pot fi primele semne ale unei probleme care nu trebuie pusă automat pe seama vârstei.
În România, 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer au fost raportate anul trecut de medicii de familie, însă specialiștii estimează că numărul real al persoanelor afectate este mai mare. Multe cazuri rămân nediagnosticate sau sunt descoperite abia în stadii avansate.
Alzheimer reprezintă aproximativ 60-70% dintre cazurile de demență. Potrivit INSP, în România erau aproximativ 341.000 de persoane cu demență în 2019, iar cifra ar putea ajunge la peste 577.000 până în 2050, arată Agerpres.
Unul dintre motivele pentru care diagnosticul întârzie este și teama asociată bolii. Datele arată că 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și îngrijitorii lor consideră frica și stigmatizarea obstacole importante în diagnosticare.
Ce poate reduce riscul
Vârsta și factorii genetici nu pot fi schimbați, însă există și factori asupra cărora se poate interveni: sedentarismul, fumatul, hipertensiunea, obezitatea, diabetul de tip 2, colesterolul crescut sau somnul insuficient.
Mișcarea regulată, alimentația echilibrată, activitatea intelectuală și socială, un somn bun și renunțarea la fumat se numără printre măsurile asociate cu reducerea riscului de demență. Potrivit datelor citate de INSP, intervenția asupra celor 14 factori de risc modificabili ar putea preveni sau întârzia până la 45% dintre cazurile de demență.
Un lucru important este ca schimbările de memorie care persistă și afectează viața de zi cu zi să nu fie ignorate. Evaluarea cognitivă și consultațiile necesare pentru diagnostic pot fi decontate prin CNAS, în condițiile sistemului medical.
Sursa Foto (descriptiv) Pixabay
