Pierderea memoriei pe termen scurt, dezorientarea sau obiectele puse รฎn locuri neobiศnuite pot fi primele semne ale unei probleme care nu trebuie pusฤ automat pe seama vรขrstei.
รn Romรขnia, 12.173 de cazuri noi de boalฤ Alzheimer au fost raportate anul trecut de medicii de familie, รฎnsฤ specialiศtii estimeazฤ cฤ numฤrul real al persoanelor afectate este mai mare. Multe cazuri rฤmรขn nediagnosticate sau sunt descoperite abia รฎn stadii avansate.
Alzheimer reprezintฤ aproximativ 60-70% dintre cazurile de demenศฤ. Potrivit INSP, รฎn Romรขnia erau aproximativ 341.000 de persoane cu demenศฤ รฎn 2019, iar cifra ar putea ajunge la peste 577.000 pรขnฤ รฎn 2050, aratฤ Agerpres.
Unul dintre motivele pentru care diagnosticul รฎntรขrzie este ศi teama asociatฤ bolii. Datele aratฤ cฤ 46% dintre persoanele care trฤiesc cu demenศฤ ศi รฎngrijitorii lor considerฤ frica ศi stigmatizarea obstacole importante รฎn diagnosticare.
Ce poate reduce riscul
Vรขrsta ศi factorii genetici nu pot fi schimbaศi, รฎnsฤ existฤ ศi factori asupra cฤrora se poate interveni: sedentarismul, fumatul, hipertensiunea, obezitatea, diabetul de tip 2, colesterolul crescut sau somnul insuficient.
Miศcarea regulatฤ, alimentaศia echilibratฤ, activitatea intelectualฤ ศi socialฤ, un somn bun ศi renunศarea la fumat se numฤrฤ printre mฤsurile asociate cu reducerea riscului de demenศฤ. Potrivit datelor citate de INSP, intervenศia asupra celor 14 factori de risc modificabili ar putea preveni sau รฎntรขrzia pรขnฤ la 45% dintre cazurile de demenศฤ.
Un lucru important este ca schimbฤrile de memorie care persistฤ ศi afecteazฤ viaศa de zi cu zi sฤ nu fie ignorate. Evaluarea cognitivฤ ศi consultaศiile necesare pentru diagnostic pot fi decontate prin CNAS, รฎn condiศiile sistemului medical.
Sursa Foto (descriptiv) Pixabay


























