Românii îl sărbătoresc pe 6 decembrie pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai calendarului creștin și, totodată, personajul care aprinde prima scânteie a magiei de iarnă.
Dacă tradițiile populare vorbesc despre ghetuțe lustruite, nuielușe și daruri pentru cei mici, există o mulțime de detalii surprinzătoare – unele amuzante, altele cu rădăcini istorice – care conturează portretul real al celui supranumit „Moșul care nu se arată niciodată”.
Cadourile interzise de Moș Nicolae
Potrivit superstițiiloe populare, dar și unor interpretări moderne prezentate în spațiul public, există câteva tipuri de daruri considerate nefaste sau nepotrivite în această zi:
- Obiecte cu conotații negative, precum armele-jucărie sau simbolurile violente, obiecte ascuțite sau tăioase;
- Cadouri de culoare negră;
- Lucruri care induc teamă, precum măști înfricoșătoare sau jucării ce reprezintă personaje demonice;
- Cravate, bijuterii sau produse cosmetice;
- Obiecte „de corecție”, în afară de tradiționala nuielușă simbolică.
Moș Nicolae aduce, în mod tradițional, daruri simple: fructe, nuci, dulciuri, îmbrăcăminte sau obiecte practice – o filosofie moștenită din viața reală a Sfântului Nicolae.
Lucruri mai puțin știute despre Moș Nicolae
1. Sfântul Nicolae făcea acte de caritate în total anonimat
Celebrele „pungi cu aur”, pe care le lăsa în casele unor familii sărace, erau oferite noaptea, tocmai pentru a nu fi văzut. A intrat în istorie ca un om al discreției, iar tradiția ghetuțelor lustruite este un ecou al gesturilor sale ascunse.
2. A fost un episcop extrem de influent
Nicolae din Mira, trăitor în secolul IV, era considerat un apărător ferm al ortodoxiei creștine. Legenda spune chiar că, la Sinodul de la Niceea, l-ar fi pălmuit pe ereticul Arie – un episod rar amintit în poveștile pentru copii.
3. Moș Nicolae este mult mai vechi decât Moș Crăciun
Tradițiile europene ale lui Moș Nicolae depășesc cu multe secole imaginea modernă a lui Moș Crăciun. De fapt, unele obiceiuri asociate Crăciunului provin direct din cultul Sfântului Nicolae.
4. Nuielușa are origini precreștine
Obiceiul de a lăsa o nuielușă copiilor neascultători vine din ritualuri păgâne de iarnă, când ramura simboliza purificarea și alungarea răului. Ulterior, Biserica a integrat acest gest în sărbătoarea de pe 6 decembrie.
5. În unele țări europene, Moș Nicolae are însoțitori… înfricoșători
Dacă în România vine singur, în alte culturi îl însoțesc personaje precum:
- Krampus (creatură demonică din Alpi),
- Knecht Ruprecht (Germania),
- Zwarte Piet (Olanda), un personaj astăzi controversat.
Foto: scrisoridelamoscraciun.ro
Tradiții internaționale fascinante despre Moș Nicolae
✅️ Ungaria – diavolașul metalic
Copiii primesc, pe lângă dulciuri, un mic „krampuszka”, o figurină metalică menită să „vegheze” asupra lor până la Crăciun.
✅️ Cehia – Moșul vine însoțit de un înger și un diavol
Pe străzi, copiii sunt întrebați public dacă au fost cuminți. Răspunsul le poate aduce o bomboană… sau o bucată de cărbune.
✅️ Olanda – Moș Nicolae sosește cu vaporul
Sinterklaas ajunge anual într-un port olandez la bordul unei corăbii, într-un eveniment televizat la nivel național.
✅️ Germania – scrisori pe pervaz
Copiii își lasă scrisorile pe fereastră, nu în ghetuțe. Moșul răspunde uneori cu scrisori caligrafiate, ceea ce i-a alimentat reputația de „Moș cu stilou magic”.
✅️ Austria – parada Krampus
Pe 5 decembrie, sute de oameni se îmbracă în Krampus și defilează zgomotos pe străzi. Paradoxal, copiii adoră parada, deși personajul ar trebui să fie înfricoșător.
✅️ Polonia – Moș Nicolae vine de două ori
În unele regiuni poloneze, copiii primesc daruri atât pe 6 decembrie, cât și în preajma Crăciunului.
Lucruri amuzante din cultura populară
1. Moș Nicolae intră prin… cheia ușii
În multe sate românești, se spunea că Moșul nu intră pe geam, ci prin gaura cheii. Copiii puneau urechea la ușă să surprindă momentul, dar niciunul nu a reușit vreodată „să audă cheia mișcându-se”.
2. Nuielușa folosită ca „amenințare prietenoasă”
„Dacă nu ești cuminte, Moșul îți aduce o nuia cât brațul!”
Legendele despre nuiele gigantice au devenit folclor în sine.
3. Confuzia dintre Moș Nicolae și Moș Gerilă
În perioada comunistă, copiii primeau adesea daruri pe 6 decembrie, dar părinții le spuneau că au venit „alți Moși”. Așa a apărut ideea unei „echipe de Moși” care lucrează iarna pe ture.
4. Nuielușa aurită – premiu de consolare
Copiii erau nedumeriți:
„Dacă e aurită, nu e tot cadou?”
Devenise o modalitate elegantă prin care părinții transmiteau că ai fost „doar puțin obraznic”.
Tradițiile românilor de Sfântul Nicolae
Deși influențat de cultura europeană, Moș Nicolae rămâne în România un personaj blând și discret. Obiceiurile cele mai cunoscute sunt:
✅️ Ghetuțele lustruite
Copiii își pregătesc încălțările în seara de 5 decembrie. Cei cuminți primesc dulciuri, iar cei neastâmpărați… nuielușa simbolică.
✅️ „Dacă ninge, Moșul și-a scuturat barba”
O credință populară spune că prima zăpadă de decembrie este semnul trecerii Moșului.
✅️ Ramura de măr pusă la înflorit
Dacă înflorește până la Crăciun, anul viitor va fi unul norocos.
✅ ️Protector al marinarilor și soldaților
Sfântul Nicolae apare în vechile tradiții ca apărător al corăbierilor, salvator în furtuni și protector al celor plecați la drum lung.
Moș Nicolae nu este doar o tradiție a copilăriei, ci o sărbătoare complexă, cu rădăcini istorice, religioase și folclorice, care îmbină generozitatea, disciplina, magia iernii și poveștile venite din toate colțurile Europei.
Între discreția sfântului din secolul IV, obiceiurile precreștine, umorul popular și tradițiile moderne, Moș Nicolae rămâne un simbol al începutului de sărbătoare – un personaj care nu se arată, dar care lasă în fiecare an o urmă de lumină în ghetuțe.
Foto: scrisoridelamoscraciun.ro
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
