Revine Covidul? Ce este de făcut? Recomandările medicului Adrian Tase
Vreme de mai bine de un an, virusul COVID nu a mai produs atât de multe îmbolnăviri în rândul oamenilor, așa cum se întâmpla la debutul pandemiei. Însă, deși garda a fost lăsată jos în lupa cu Covid, de mai bine de un an, specialiștii spun că acest lucru nu înseamnă că pandemia s-a încheiat.
Reputatul medic cardiolog Adrian Tase atrage atenția asupra faptului că Anthony Fauci, responsabilul OMS cu problema Covid, a mărturisit în urmă cu câteva zile, într-un editorial New York Times, că „ceva nu a funcționat”, făcând referire la Covid.
Anthony Fauci, responsabilul OMS cu problema Covid, mărturisește acum câteva zile într-un editorial New York Times: „Ceva nu a funcționat, în mod cert. Și nu știu exact ce.”
De când ne confruntăm în România cu această calamitate globală neanticipată care, într-un fel sau altul, ne-a schimbat pe toți, și noi putem spune același lucru.
Faptul că, de mai bine de un an, am lăsat garda jos în lupta cu Covidul, nu înseamnă că pandemia s-a încheiat. Mai ales că, pe alte meleaguri, vezi China, Covidul și-a făcut de cap și mai recent”, atrage atenția medicul Adrian Tase.
Totodată, medicul amintește că în ultimele zile a fost semnalată o creștere a numărului de îmbolnăviri, dar acest lucru nu trebuie să creeze panică.
Numărul de testări pozitive are și el un trend ascendent. Aflăm, de pildă, că profesorul de sport al copilului are Covid și anulează antrenamentul. Sau că a crescut numărul de internări Covid în spitalul la care suntem arondați.
Această realitate sanitară nu trebuie, în niciun caz, să creeze panică. Și, desigur, autoritățile vor lua măsurile necesare. Dar, cu responsabilitate, putem lua câteva măsuri de bun simț.
Știm că pericolul este proporțional cu gradul de aglomerare a populației. Dacă ne uităm pe harta efectelor Covid din ultimii trei ani, pe primele locuri sunt marile conurbații, pe ultimele județele mici, iar Argeșul este undeva la mijlocul listei.
Deci, dacă mergem la București, mărim gradul de precauție. La fel la Brașov, Iași, sau alte municipii în care au fost declarate numeroase îmbolnăviri.
În spațiile închise, îndeosebi cele cu probleme de aerisire, este bine să purtăm masca. Mai ales dacă cineva tușește prin apropiere.
Dacă avem simptome, este bine să ne testăm, pentru a ne odihni și trata, în cazul unui rezultat pozitiv. Covidul, chiar formele usoare de boala, nu trebuie tratat cu superficialitate, pentru că poate genera sindromul „Long Covid”.
În sfârșit, trebuie să avem în geantă permanent o mască pe care, în caz de forță majoră, să o utilizăm.
Desigur, autoritățile vor lua măsurile necesare. Avem încredere, dar până atunci, fără panică și cu responsabilitate, putem face fiecare câte ceva”, adaugă medicul Adrian Tase.
Cardiologul Adrian Tase detaliază simptomele care trădează un „long-COVID”
O parte dintre cei afectați de SARS-CoV-2 rămân cu probleme de sănătate și după ce s-au vindecat. Sindromul este cunoscut ca „long COVID” și este în atenția specialiștilor. Reputatul medic cardiolog Adrian Tase ne oferă mai multe detalii despre acest fenomen:
Majoritatea pacienților care trec prin COVID se vindecă fără sechele cardiace. Totuși o mică parte dintre acești pacienți pot dezvolta afecțiuni cardiace post-COVID, cum sunt: miocardita virală (inflamația mușchiului cardiac), pericardita virală (inflația sacului pericardic), tahicardia sinusală (creșterea frecvenței cardiace), mai rar tulburări de ritm și/sau creșteri tensionale.
Prima recomandare este ca pacientul să se prezinte la un medic cardiolog, la scurt timp după terminarea episodului COVID. Acesta va recomanda o serie de investigații, pe care le va interpreta și, pe baza lor, va lua decizii terapeutice.
Consecințe medicale pe termen lung ale bolii COVID-19
Simptomele COVID pot persista uneori mai multe luni după episodul acut sau chiar să se permanentizeze. Virusul poate să deterioreze plămânii, cordul și creierul, cu riscul ca problemele să persiste pe termen lung.
- Majoritatea pacienților cu COVID își revin complet în maximum patru săptămâni. Totuși unii pacienți, chiar cu forme mai ușoare de boală, continuă să acuze simptome și după faza acută a bolii. Mai mult, pacienții cu sindrom post-COVID sunt, de cele mai multe ori, și purtători durabili de virus, de unde și denumirea de long-COVID.
Cei mai susceptibili de a dezvolta simptome remanente de COVID sunt vârstnicii și pacienții cu comorbidități serioase, dar există și cazuri, mult mai rare de altfel, la tineri aparent sănătoși care pot prezenta disconfort încă vreo câteva luni după infecție.
- Principalele semne și simptome clinice care persistă în timp sunt:
astenia (oboseală, fatigue), dispneea (scurtarea respirației și lipsa de aer), tusea, durerile articulare, durerea toracică, probleme de memorie, concentrare și somn, mialgii (dureri musculare) și cefalee (dureri de cap), palpitații rapide și/sau neregulate, pierderea mirosului și a gustului, depresie sau anxietate (neliniște), febra, amețeli la ridicarea bruscă, agravarea simptomelor după activități fizice sau mintale, deteriorare a organelor etc.
Deși COVID este o boală care afectează, în primul rând, plămânii, ea poate să deterioreze și alte organe, cum sunt inima, rinichii și creierul. Leziunile viscerale pot duce la complicații durabile, cum sunt lipsa de aer, disfuncționalități cardiace și renale și chiar accidente vasculare cerebrale cu paralizii. Unii pacienți adulți, dar și copii dezvoltă un sindrom inflamator multisistemic.
O problemă majoră o reprezintă trombii. COVID poate deregla și mecanismul fluidocoagulant sanguin cu formarea de cheaguri. Dacă în infarctul miocardic și stroke sunt implicați trombi mari, în COVID-19 intervin cheaguri fine care blochează capilarele miocardice. Alte părți ale corpului afectate de tromboze sunt plămânii (tromboembolism pulmonar), membrele inferioare (arterita, flebita), ficatul și rinichii.
Alte probleme sunt legate de dispoziția psihică și oboseală. Persoanele care au supraviețuit unor simptome severe de COVID în unitatea de terapie intensivă din spital, cu ventilație asistată mecanic, rămân adeseori cu un sindrom de stres posttraumatic, depresie și anxietate.
Deoarece efectele pe termen lung sunt greu predictibile pentru SARS-CoV-2, savanții urmăresc efecte pe termen lung în alte viroze cu cercetări ample, cum este virusul care cauzează sindromul respirator acut (SARS). Mulți pacienți care s-au vindecat oficial de SARS dezvoltă un sindrom de astenie cronică, o dezordine complexă caracterizată prin oboseală extremă care înrăutățește activitatea fizică și psihică, fără a se ameliora în repaus.
Pe măsura trecerii timpului, odată cu derularea unor programe de cercetare, pot apărea și alte efecte pe termen lung, încă necunoscute. Deocamdată, medicii monitorizează atent persoanele care au trecut prin boală. Multe centre medicale au deschis servicii pentru evaluarea post-COVID în diverse specialități. În plus, în țara noastră, acești pacienți beneficiază de un set gratuit de analize de laborator.
Este IMPORTANT de reținut că majoritatea pacienților COVID își revin rapid. În cazul persistenței simptomelor, recomandarea noastră este ca pacienții COVID, după episodul de boală, să viziteze un medic cardiolog, pneumolog, neurolog, nefrolog etc. Este prudent, și întâlnesc la cabinet astfel de cazuri, ca pacienții proaspăt vindecați de COVID să se adreseze cabinetului de cardiologie chiar dacă sunt asimptomatici. Pentru a reduce aceste cazuri, primum movens rămâne limitarea răspândirii virusului, prin portul măștii, distanțarea socială, evitarea aglomerației, vaccinare și igiena mâinilor.
