„Economia României nu are nevoie de mai puține provocări. Are nevoie de mai multe decizii construite împreună.”, este mesajul transmis de Olimpia Doru, președinte al Federației Patronale IMM Sud-Muntenia și președinte al Patronatului Industriilor Argeșene, în contextul lansării de către IMM România a celei de-a 24-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor din România, săptămâna trecută.
IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești. Ele însumează peste 99% din totalul întreprinderilor active, generează cea mai mare parte a locurilor de muncă din economia privată și contribuie decisiv la dezvoltarea comunităților și la competitivitatea României. Din acest motiv, orice analiză privind evoluția IMM-urilor este, în realitate, o analiză despre viitorul economiei naționale. Președintele Federației Patronale IMM Sud-Muntenia, Olimpia Doru, ne vorbește despre concluziile și direcțiile aduse de Carta Albă a IMM-urilor din acest an.
Ce relevă concret ediția din acest an a Cartei Albe a IMM-urilor?
Carta Albă a IMM-urilor din România – ediția a XXIV-a, realizată în prima jumătate a anului 2026 pe baza răspunsurilor a 1.174 de întreprinderi mici și mijlocii din toate regiunile țării, confirmă un lucru esențial: antreprenorii români nu și-au pierdut încrederea în viitor. Din contră. Ei continuă să investească, să creeze locuri de muncă și să își asume responsabilitatea dezvoltării, însă o fac cu mai mult realism, cu mai multă maturitate și cu o atenție sporită față de riscurile unui mediu aflat într-o schimbare permanentă.
Care sunt cele mai importante concluzii statistice ale cercetării?
Rezultatele cercetării sunt relevante. Peste jumătate dintre IMM-uri (55,37%) urmăresc dezvoltarea afacerii în următorii doi ani, dintre care 51,87% își propun o extindere moderată și doar 3,50% o dezvoltare accelerată. Aproape 40% dintre antreprenori consideră că prioritatea este consolidarea afacerii la dimensiunea actuală, iar numai 0,48% iau în calcul închiderea activității. În același timp, 42,45% dintre companii elaborează planuri și politici anuale, însă doar 8,06% dezvoltă strategii pe un orizont de 3-5 ani. Nu pentru că antreprenorilor le-ar lipsi viziunea, ci pentru că ritmul accelerat al schimbărilor economice îi obligă să își adapteze permanent deciziile și investițiile.
Cum interpretați aceste rezultate?
Aceste cifre transmit un mesaj pe care factorii de decizie nu ar trebui să îl ignore. Antreprenorii români nu sunt blocați de lipsa ambiției. Ei aleg o dezvoltare responsabilă, construită pas cu pas, într-o perioadă în care reziliența și capacitatea de adaptare valorează mai mult decât planurile rigide.
Ce semnificație au aceste concluzii pentru regiunea Sud-Muntenia?
Aceste concluzii au o semnificație deosebită pentru regiunea Sud-Muntenia, una dintre cele mai importante regiuni economice ale României. Cele șapte județe – Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița – concentrează un potențial industrial, agricol și logistic semnificativ, o infrastructură economică în continuă dezvoltare și un mediu antreprenorial care contribuie esențial la economia națională. Regiunea gestionează prin Programul Regional 2021–2027 o alocare de peste 1,57 miliarde de euro, iar în 2025 a depășit țintele de contractare și absorbție, situându-se între cele mai performante regiuni ale României în implementarea fondurilor europene. Documentele strategice ale ADR Sud-Muntenia evidențiază Argeșul și Prahova ca poli industriali ai regiunii, în timp ce sudul regiunii (Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița) se confruntă cu provocări demografice și cu nevoia de politici pentru păstrarea și atragerea forței de muncă.
Ce rol ocupă județul Argeș în acest tablou economic?
În interiorul regiunii, județul Argeș ocupă un loc aparte. Este unul dintre principalii poli industriali ai României și un reper pentru industria auto, industria prelucrătoare, construcții, materiale de construcții, servicii și logistică. Performanțele companiilor argeșene demonstrează că investițiile, inovația și profesionalismul pot genera dezvoltare durabilă și competitivitate. Aceste atuuri trebuie însă valorificate printr-o nouă abordare a relației dintre mediul public și mediul privat.
Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai importantă schimbare de perspectivă de care are nevoie România?
Nu mai avem nevoie de un stat care încearcă să anticipeze toate schimbările. Avem nevoie de un stat care construiește împreună cu mediul privat capacitatea de a răspunde inteligent acestor schimbări. Aceasta este, în opinia mea, cea mai importantă schimbare de perspectivă de care are nevoie România.
Ce așteaptă antreprenorii de la instituțiile publice?
Antreprenorii nu mai așteaptă certitudini absolute. Ei știu că acestea nu mai există. În schimb, au nevoie de instituții care ascultă, care înțeleg economia reală și care transformă dialogul în politici publice eficiente. Nu solicită privilegii. Solicită colaborare. Nu caută avantaje. Caută parteneri.
Care sunt principalele direcții de acțiune propuse de Federația Patronală IMM Sud-Muntenia și Patronatul Industriilor Argeșene?
Din această perspectivă, Federația Patronală IMM Sud-Muntenia și Patronatul Industriilor Argeșene propun o agendă de dezvoltare construită pe colaborare și responsabilitate comună. Prima direcție este instituționalizarea unui dialog permanent între administrația publică, organizațiile patronale, universități și reprezentanții principalelor sectoare economice, prin constituirea unui Consiliu Economic Regional, capabil să genereze analize, soluții și proiecte cu impact asupra dezvoltării regiunii.
A doua direcție o reprezintă elaborarea unei Strategii Economice pentru Sud-Muntenia, construită împreună cu mediul de afaceri și fundamentată pe avantajele competitive ale fiecărui județ, pe specializarea inteligentă, pe investiții în infrastructură, digitalizare și inovare.
A treia direcție vizează dezvoltarea capitalului uman. Investițiile în infrastructură sunt esențiale. Investițiile în tehnologie sunt obligatorii. Dar cea mai profitabilă investiție rămâne investiția în oameni. Nicio economie nu poate deveni competitivă fără educație, leadership, competențe profesionale și o cultură a responsabilității. Parteneriatele dintre școli, universități și companii trebuie să devină regula, nu excepția.
A patra direcție este accelerarea transformării digitale a administrației publice și simplificarea relației dintre antreprenori și instituțiile statului. Competitivitatea unei economii depinde și de eficiența administrației care o deservește.
În sfârșit, considerăm că organizațiile patronale trebuie implicate sistematic în fundamentarea politicilor economice și a strategiilor de dezvoltare. Experiența antreprenorilor reprezintă o resursă valoroasă, care trebuie valorificată în interesul întregii societăți.
Din experiența dumneavoastră de antreprenor, care este cheia unei dezvoltări sustenabile?
Ca antreprenor, după mai bine de trei decenii în mediul privat, am învățat că dezvoltarea nu se construiește prin confruntare. Dar nici printr-un dialog formal, fără rezultate. Dezvoltarea se construiește prin încredere, responsabilitate și asumarea unui obiectiv comun.
Acesta este și angajamentul pe care mi-l asum, în calitate de președinte al Federației Patronale IMM Sud-Muntenia și al Patronatului Industriilor Argeșene. Îmi doresc ca aceste organizații să fie mai mult decât reprezentanți ai mediului de afaceri. Îmi doresc să fie parteneri activi ai administrației, promotori ai dialogului și generatori de soluții pentru dezvoltarea economică a regiunii și a României.
De ce considerați că parteneriatul dintre administrație și mediul privat este esențial?
Istoria dezvoltării economice demonstrează că marile transformări nu au fost construite nici exclusiv de administrație, nici exclusiv de mediul privat. Ele au fost rezultatul unui parteneriat autentic între cei care creează cadrul de dezvoltare și cei care creează valoare. Interesul mediului economic este demonstrat și de faptul că, la nivelul Programului Regional Sud-Muntenia, au fost depuse 2.296 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 24 miliarde lei, ceea ce arată că antreprenorii și autoritățile locale sunt pregătiți să investească atunci când există instrumente de finanțare și parteneriate funcționale.
Dacă ar fi să transmiteți un mesaj către toți actorii implicați în dezvoltarea României, care ar fi acesta?
România are antreprenori care investesc, inovează și își asumă responsabilitatea de a construi. Administrația are responsabilitatea de a crea condițiile în care aceste investiții să genereze prosperitate. Organizațiile patronale au responsabilitatea de a transforma experiența mediului de afaceri în soluții și politici publice. Iar sistemul educațional are responsabilitatea de a pregăti generațiile care vor continua această construcție.
Viitorul nu se așteaptă. Viitorul se construiește.
Se construiește în fiecare companie care investește într-o idee nouă. În fiecare antreprenor care creează un loc de muncă. În fiecare profesor care formează caracter, nu doar competențe. În fiecare administrație care înțelege că dezvoltarea nu se poate decide în spatele unor uși închise, ci împreună cu cei care creează valoare în economie.
Economia României nu se construiește prin decizii luate pentru antreprenori. Economia României se construiește atunci când antreprenorii, administrația, educația și comunitățile aleg să construiască împreună.
Acesta este viitorul pe care îl propunem. Și acesta este angajamentul pe care ni-l asumăm.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Județul Argeș a pierdut aproximativ 2.400 de salariați în ultimul an
