Secretarul general al Partidului RESET ’89, Cătălin Gherzan, cere Parlamentului României reanalizarea unei inițiative legislative care vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și completarea Codului civil. Este vorba despre propunerea legislativă B563/2026, în legătură cu care formațiunea politică atrage atenția că anumite prevederi ar putea restrânge libertatea cetățenilor de a-și gestiona singuri interesele juridice.
Legea trebuie să apere cetățeanul, nu să îl transforme în client obligatoriu” este mesajul transmis de Cătălin Gherzan, secretarul general al Partidului RESET ’89,
Reprezentanții RESET ’89 consideră că protejarea profesiei de avocat este importantă, însă aceasta nu trebuie să se transforme în impunerea unor obligații financiare suplimentare pentru cetățeni. În opinia reprezentanților RESET ’89, oamenii trebuie să aibă în continuare libertatea de a decide când au nevoie de serviciile unui avocat și când își pot rezolva singuri problemele.
De ce contestă RESET ’89 inițiativa legislativă
Unul dintre argumentele invocate de secretarul general al Partidului RESET ’89 pornește de la dreptul la apărare, garantat prin articolul 24 din Constituția României. De asemenea, Cătălin Gherzan amintește de Decizia Curții Constituționale nr. 462/2014, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile care impuneau persoanelor fizice asistența sau reprezentarea obligatorie prin avocat în recurs.
Într-o Românie în care cetățenii suportă deja povara unor taxe, impozite și obligații administrative tot mai numeroase, apare o nouă întrebare: cât de departe poate merge statul în a obliga oamenii să plătească pentru servicii pe care le-ar putea realiza singuri?
Această problemă se află în centrul poziției oficiale exprimate de Partidul RESET ’89 cu privire la propunerea legislativă B563/2026, care vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului civil.
RESET ’89 susține fără rezerve necesitatea protejării cetățenilor împotriva practicilor juridice neautorizate, a erorilor profesionale și a abuzurilor. Dar avertizează că protejarea unei profesii nu trebuie confundată cu instituirea unor privilegii economice sau cu restrângerea nejustificată a libertăților individuale.”, transmite secretarul general al Partidului RESET ’89, Cătălin Gherzan
Pornind de la aceste repere, RESET ’89 ridică o întrebare: dacă un cetățean își poate formula singur cererile și își poate susține interesele în instanță, de ce nu ar putea să își redacteze propriile contracte?
Desigur, reprezentarea în instanță și redactarea contractelor sunt activități juridice distincte. Dar ambele ridică aceeași problemă fundamentală..libertatea persoanei de a decide cum își gestionează propriile interese.
Există situații în care legea impune justificat intervenția unui profesionist. Aceste excepții trebuie însă să fie clare, necesare și proporționale, nu transformate într-o regulă generală.”, mai punctează reprezentanții RESET ’89
Inteligența artificială nu trebuie să devină victima monopolurilor profesionale
În argumentația sa, RESET ’89 aduce în discuție și rolul noilor tehnologii. Formațiunea consideră că inteligența artificială le poate oferi cetățenilor un sprijin important atunci când vor să consulte legislația, să analizeze clauzele unui contract sau să își pregătească propriile documente.
Partidul precizează că aceste instrumente nu înlocuiesc automat pregătirea profesională și responsabilitatea unui avocat, dar pot contribui la o mai bună informare și la creșterea autonomiei juridice a oamenilor.
Totodată, folosirea acestor tehnologii trebuie să respecte legislația, protecția datelor și regulile privind responsabilitatea furnizorilor.
Inteligența artificială nu trebuie să devină victima monopolurilor profesionale
Trăim într-o perioadă în care tehnologia schimbă radical accesul la informație și la servicii.
Astăzi, un cetățean poate consulta legislația, poate analiza clauzele unui contract și poate utiliza inteligența artificială pentru a-și pregăti propriile documente. Aceste instrumente nu înlocuiesc automat competența și răspunderea unui avocat, dar pot contribui semnificativ la informarea și autonomia juridică a cetățeanului.
RESET ’89 consideră că statul trebuie să încurajeze utilizarea responsabilă a acestor tehnologii, nu să creeze bariere artificiale în calea lor.
Modernizarea societății nu poate însemna digitalizare pentru instituții și obligații suplimentare pentru cetățeni.”, subliniază Cătălin Gherzan
Șapte măsuri pentru protejarea drepturilor cetățenilor
În documentul oficial transmis spre dezbatere, RESET ’89 propune șapte direcții de intervenție legislativă, prin care urmărește protejarea libertății cetățenilor și evitarea unor restricții considerate nejustificate:
1. Garantarea dreptului la autoapărare și autoreprezentare, fără introducerea unor noi obligații generale de angajare a unui avocat.
2. Protejarea libertății cetățenilor de a-și redacta propriile contracte și documente juridice, cu respectarea cerințelor speciale prevăzute de lege.
3. Delimitarea clară între exercitarea unei profesii juridice și administrarea propriilor interese, pentru a evita interpretările abuzive.
4. Recunoașterea dreptului de utilizare a inteligenței artificiale pentru informare, analiză și pregătirea documentelor proprii.
5. Prevenirea monopolurilor profesionale nejustificate, prin evaluarea transparentă a impactului economic și social al oricăror restricții.
6. Garantarea accesului efectiv la justiție, inclusiv prin mecanisme de sprijin pentru persoanele care nu își permit asistență juridică atunci când aceasta este obligatorie.
7. Organizarea unei dezbateri publice reale, în care să participe reprezentanții profesiilor juridice, mediului academic, tehnologiei, mediului de afaceri și societății civile.
Respectul pentru avocați nu trebuie transformat în obligația de a le cumpăra serviciile
RESET ’89 subliniază că nu contestă importanța profesiei de avocat și nici necesitatea protejării independenței, competenței și responsabilității celor care o exercită. Critica formațiunii vizează însă posibilitatea ca protejarea unei profesii să fie folosită pentru a impune cetățenilor servicii juridice contra cost, inclusiv în situații în care aceștia și-ar putea administra singuri interesele.
Profesia de avocat este indispensabilă funcționării statului de drept. Independența, competența și responsabilitatea avocaților trebuie protejate.
Dar o profesie respectată trebuie să își demonstreze valoarea prin calitatea serviciilor oferite, nu prin extinderea nejustificată a obligației cetățenilor de a apela la acestea.
Un avocat bun trebuie să fie ales pentru competența sa, pentru încrederea pe care o inspiră și pentru protecția juridică pe care o oferă.
Nu pentru că statul ar transforma orice activitate juridică personală într-un serviciu obligatoriu, contra cost.”, transmit reprezentanții RESET ’89
Prin urmare, RESET ’89 solicită Parlamentului amendarea inițiativei legislative, eliminarea eventualelor obligații generale și disproporționate de contractare a serviciilor juridice și protejarea expresă a libertății cetățenilor de a utiliza instrumentele digitale.
În esență, dezbaterea privind B563/2026 nu privește doar organizarea profesiei de avocat. Ea privește un principiu mult mai important: statul există pentru a proteja drepturile cetățeanului, nu pentru a transforma cetățeanul într-o sursă obligatorie de venit pentru anumite categorii profesionale.
România are nevoie de avocați competenți, de o justiție accesibilă și de legi adaptate secolului XXI. Nu are nevoie de noi bariere între cetățean și exercitarea propriilor drepturi.”, mai transmit reprezentanții RESET ’89
Sursă foto: ediția tipărită.
