„Pactul verde european” este o inițiativă care urmărește tranziția spre o economie verde, având ca obiectiv final atingerea neutralității climatice până în 2050. Conform referatului de aprobare, statele membre UE „trebuie să îmbunătățească și să extindă rețeaua de zone protejate, prin protejarea în mod legal a cel puțin 30% din suprafața terestră a UE și 30% din zona maritimă a UE, și să integreze coridoare ecologice în cadrul unei veritabile rețele transeuropene pentru natură, să asigure o protecție strictă pentru cel puțin o treime din zonele protejate (cel puțin 10% din suprafața terestră, respectiv marină a UE), inclusiv toate pădurile primare și seculare care mai există în UE, și să gestioneze în mod eficient toate zonele protejate, prin definirea unor obiective și măsuri de conservare clare și prin monitorizarea adecvată a acestora”.
În cadrul acestui proiect, România și-a asumat două jaloane, respectiv: jalonul 1 – desemnarea zonelor de protecție strictă din ariile naturale protejate cu planuri de management aprobate, precum și din zonele cu păduri virgine și cvasivirgine desemnate în catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine; jalonul 2 – desemnarea zonelor de protecție strictă care vor fi identificate în cadrul ariilor naturale protejate fără planuri de management, precum și în alte zone din țară.
La categoria „păduri virgine și cvasivirgine” sunt incluse și mai multe zone din Argeș, printre care și unele unde sunt prevăzute proiecte de turism, precum pârtia de schi Ghițu Molivișu, Capra (Arefu), Comarnici (Arefu), Frunții (Munții Frunții: Măgureaua, Ghițu, Albina), Pârâul Buda, Valea Rea și Vidraru.
Etapa de consultare și de implicare a comunităților locale și a altor factori interesați a fost omisă și lipsește cu desăvârșire
Reprezentanții Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, structură asociativă de business condusă de către președintele George Caval, au participat la o întâlnire pe această temă, organizată de Societatea Pro Biodiversitas, condusă de Emilian Burdușel.
Subiectul discuției a fost studiul privind „identificarea zonelor potențiale de nonintervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”, însă rezultatul discuțiilor a generat o poziție fermă din partea CCIA Argeș, care semnalează că nu s-a ținut cont deloc de poziția celor impactați de efectele proiectului, fiind puse în pericol investiții majore.
„Întâlnirea se anunța una de maximă importanță, întrucât, conform invitației, viza ‘…un prim pas în această activitate…’ și respectiv ‘prezentarea contextului proiectului, modul de abordare a identificării zonelor de protecție strictă…’. La prima vedere, totul a părut ca fiind un prim demers, foarte important, etapă a unui proiect pe fonduri PNRR. Alături de noi, au participat reprezentanți ai administrației județene și locale – primari ai comunelor din nordul județului Argeș, reprezentanți ai mediului de afaceri – cu activități în zonele vizate, precum și reprezentanți Romsilva și ai Obștilor de Moșneni din județul Argeș – cu toții aparținând unor categorii direct impactate de acest proiect.
Din păcate, în urma prezentării, am constatat că suntem puși cumva în fața unui fapt aproape împlinit, în sensul că etapa de „consultare și de implicare a comunităților locale și a altor factori interesați în luarea deciziei” fusese omisă și lipsea cu desăvârșire. Mai mult, deși s-a subliniat că materialul prezentat este rezultatul unui studiu făcut de o manieră profesională, elaborat și temeinic aprofundat și argumentat, am constatat, în urma luărilor de cuvânt ale participanților, că niciunul dintre cei prezenți în sală (reprezentanți ai comunității de afaceri, ai Consiliului Județean Argeș, primari și reprezentanți ai comunităților locale, ai Obștilor de Moșneni și specialiști Romsilva) NU AU FOST CONSULTAȚI PE ACEST SUBIECT.”, semnalizează conducerea CCIA Argeș.
„Condamnă practic nu doar orice dezvoltare economică și turistică viitoare, ci șterge cu buretele un stil de viață ancestral!”
Reprezentanții mediului de afaceri argeșean atrag atenția că astfel de măsuri ar impacta grav numeroase proiecte de dezvoltare din zonă, fie că acestea aparțin autorităților publice sau mediului privat, proiecte care, în multe cazuri, sunt finanțate cu bani din alte surse europene.
“Este imperios necesar să subliniem faptul că toate entitățile mai sus menționate au în derulare – în implementare, autorizare sau monitorizare prezentă, dar mai ales viitoare – proiecte și obiective cuprinse în strategii de dezvoltare multianuală, multe dintre aceste proiecte fiind aprobate și finanțate cu bani din proiecte naționale și europene, proiecte asumate și de entități ale statului român – Ministerul Agriculturii, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene etc.
Ar fi, deci, împotriva oricărei logici economice și a oricăror bune practici ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să vină cu acest proiect și practic să anuleze implementarea celor mai sus menționate, multe dintre ele finanțate de instituții aparținând tot Guvernului României.
În concluzie, în urma prezentării efectuate de reprezentantul PRO BIODIVERSITAS SRL, biologul Florina Ciubuc, am observat că rezultatul final al acestui proiect constă în stabilirea unei zone care acoperă integral treimea nordică a județului Argeș, condamnând practic nu doar orice dezvoltare economică și turistică viitoare, dar ștergând cu buretele un stil de viață ancestral, cu impact devastator asupra tuturor comunităților.
Considerând că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitatea sa de beneficiar al acestui studiu, precum și persoanele responsabile din cadrul ministerului, trebuie să aibă ca obiectiv principal luarea unor decizii care să conducă la dezvoltare și nu la lezarea intereselor părților mai sus enumerate, vă rugăm, Domnule Ministru, să luați act de opinia participanților la această întâlnire, care se opun ferm acestui proiect care, prin consecințele sale, condamnă orice dezvoltare viitoare a zonei de nord a județului Argeș.” – se mai arată în punctul de vedere transmis de către CCIA Argeș.
Foto: ediția tipărită
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Terenuri de 6 milioane euro ale Girexim – executate silit în dosarul Publitrans
