Fundația Conservation Carpathia continuă proiectul de reintroducere a zimbrilor în munții Făgăraș. Săptămâna aceasta, urmează să mai fie aduse două exemplare, iar în lunile noiembrie și decembrie, alte 13.
Doi zimbri ajung în această săptămână din Parco Natura Viva (Italia) la Nucșoara. În luna noiembrie și, cel mai probabil, la începutul lunii decembrie, dacă vremea va fi prielnică, alte 13 exemplare vor sosi, tot la Nucșoara, din Germania, Suedia, Elveția și Ungaria. În această toamnă, au mai fost aduse patru exemplare la Lerești și opt la Nucșoara. Animalele sălbatice sunt aduse toamna și stau pentru o perioadă de 30 de zile într-un țarc de carantină și aclimatizare și sunt apoi transferate într-un țarc mai mare, de până la 100 h. Aici stau până primăvara, fiind prevăzută o perioadă de aclimatizare și de resălbăticire. Țarcul mare este creat doar din fire electrice și pus în așa fel, încât să nu obstrucționeze celelalte specii, ele putând ieși și intra, fiind un obstacol doar pentru zimbri și împiedicând plecarea acestora din arealul respectiv. La începutul sezonului de vegetație, după ce zăpada dispare, animalele sunt eliberate.
În prezent, în munții Făgăraș, sunt 56 de zimbri în libertate, numărul exemplarelor urmând să crească până la 75. Până în 2025, numărul exemplarelor în libertate ar ajunge la 100, potrivit lui Adrian Aldea, manager introducere specii în cadrul Conservation Carpathia. De-a lungul timpului, s-au născut și 14 pui, dintre care au supraviețuit 11.
Proiectul a început în 2019. Atunci am deschis prima zonă de reîntroducere, pe raza comunei Rucăr, la Sătic. Am adus 11 exemplare și în următorul an am început și la Lerești, iar la Nucșoara, primul grup a fost eliberat în primăvara anului 2023. La Nucșoara, am început un pic mai târziu. S-au adaptat de-a lungul timpului foarte bine. Faptul că își măresc continuu arealul și explorează noi teritorii, că stau departe de zonele populate, de așezările omenești și că nu am înregistrat niciun conflict până acum e o dovadă că se aclimatizează și se integrează bine în mediul munților Făgăraș. Habitatul le este favorabil, am avut ocazia să constatăm că preferă și zonele mai înalte, mai nou, ajungând în zonele alpine”, a explicat pentru publicația „Ancheta” Adrian Aldea.
