Nou salt psihologic și de impact financiar pentru indicele ROBOR la 3 luni, care a sărit astăzi – vineri, 3 iunie, peste pragul de 6%.
ROBOR, reperul în funcție de care se calculează ratele aferente creditelor cu dobândă variabilă, a sărit la 6,01%/ an de la 5,99%/an în ziua precedentă și se apropie de dublul valorii sale din ianuarie anul curent, când era 3,02%.
În urmă cu exact un an, acest indice era de doar 1,59%, ca să vă faceți o idee.
După declanşarea războiul din Ucraina, creşterea a devenit de nestăvilit. Evoluţia indicelui de referinţă se reflectă deja în ratele românilor cu credite în lei, care – la fiecare trimestru – observă cum acestea devin tot mai mari şi mai împovărătoare.
O valoare atât de mare, ROBOR a mai înregistrat acum 9 ani, în ianuarie 2013.
Evoluția ROBOR la 3 luni, în ultimul an
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.
Cetățenii care întâmpină probleme în a-și mai acoperi costurile ratelor asumate trebuie să ia legătura și să negocieze cu banca, iar – dacă nu găsesc soluții eficiente -pot solicita sprijinul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancare (CSALB) care mijlocește relația dintre clienți și uitățile de creditare pentru evitarea oricăror litigii. Aceste servicii de consiliere sunt gratuite.
Despre procedură și soluții, a vorbit pe larg Alexandru Păunescu (reprezentantul BNR în CSALB) în emisiunea „iBani” de la Pro Tv.
În primul rând trebuie luată imediat legatura cu banca sau cu IFN-ul. Sugestia noastră ar fi să nu aşteptaţi, vorbesc acum pentru consumatori, să nu aşteptaţi până în ultimul moment. Atunci când prefiguraţi că există o dificultate în a face faţă plăţilor ratelor, în contextul în care restul plăţilor sau ponderea restului plăţilor a crescut semnificativ în coşul lunar. Să nu ajungeţi până în ultimul moment ca să luaţi legătura cu banca.
Dacă nu sunteţi mulţumiţi de ceea ce s-a întâmplat cu banca, dacă nu primiţi un răspuns, atunci există şi varianta de a recurge la CSALB, e vorba de procedură de negociere pe care CSALB o intermediază între consumatori şi bancă sau IFN. În multe dintre situaţii s-au găsit soluţii pentru consumatori, iar băncile sunt extrem de deschise, e o perioadă foarte complicată pentru toată lumea.” a declarat Alexandru Păunescu.
Dilema argeşenilor cu rate, după ce ROBOR a explodat: Mut sau nu dobânda pe IRCC?
Este posibilă trecerea de la ROBOR la IRCC?
Răspunsul la această întrebare este da, este posibilă, dar este ireversibilă. Cu alte cuvinte, dacă aveţi un credit mai vechi în lei şi vreţi să treceţi la IRCC, o puteţi face, asumându-vă însă şi evoluţia viitoare a acestui indice, pentru că, odată făcut acest transfer, nu mai puteţi reveni la formula de calcul în funcţie de ROBOR.
Astfel, trecerea la IRCC se poate face fie prin accesarea unui nou credit de refinanţare a celui vechi, fie printr-un act adiţional la contractul existent, în care se stipulează această modificare. După depunerea cererii de către client, banca analizează solicitarea din punct de vedere al condiţiilor de eligibilitate şi este obligată să răspundă în maxim 60 de zile dacă aprobă sau nu solicitarea. Există şi bănci care onorează toate cererile de acest tip, fără analize suplimentare.
Cu cât scade rata dacă migrezi la IRCC?
Diferenţa dintre ratele calculate cu ROBOR şi cele cu IRCC este una semnificativă, între cei doi indici fiind în prezent o diferenţă mai mare de 3 procente, ceea ce înseamnă, aşadar, că argeşenii cu credite contractate până în 2019 plătesc dobânzi mult mai mari.
De exemplu, la un împrumut de 150.000 lei pe 20 de ani, cu ROBOR, dobânda este de 5,2% + marja băncii, situată în general între 2 şi 2,5%, aşadar o dobândă între 7,2 şi 7,7% şi rate lunare de aproape 1200 lei. În schimb, dacă se trece la IRCC, dobânda plătită este de doar 1,86% + marja băncii, deci între 3,86 şi 4,36% şi rate de circa 900 lei pe lună. Aşadar cu 300 lei mai puţin, o diferenţă deloc de neglijat şi un argument puternic în favoarea trecerii la IRCC.
BNR recomandă prudenţă
În ultima perioadă, pe fondul creşterii exponenţiale a ROBOR, numeroşi experţi financiari i-au îndemnat pe românii cu credite cu dobânzi variabile să renunţe la ROBOR şi să treacă la IRCC. Pe de altă parte, însă, băncile, dar şi reprezentanţii BNR, recomandă prudenţă şi îi sfătuiesc să mai aştepte.
Într-un interviu acordat recent pentru „Europa Liberă”, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre riscurile trecerii la IRCC:
IRCC este, anul acesta, favorabil celor care se încadrează în această categorie de calcul. Vedem, însă, că dobânzile cresc atât cât va crește inflația. Și nu știm cât va crește inflația. Asta înseamnă că peste un trimestru sau două o să începem să vedem cum IRCC urcă iarăși deasupra ROBOR. Fiecare trebuie să-și facă o socoteală în legătură cu ce anume trebuie să facă. Trecerea la IRCC nu e o garanție că oamenii vor avea rate mai mici. Poți negocia tu, client, cu banca. Banca are obligația de onoare să îi explice toate variantele posibile, din care clientul să aleagă ce i se pare mai convenabil.” – a spus Adrian Vasilescu.
Pe de altă parte, la fel de posibil este şi ca ROBOR să îşi continue ascensiunea, cu atât mai mult cu cât istoria a demonstrat că indicele de referinţă poate atinge şi valori ameţitoare. De exemplu, în octombrie 2008, în perioada recesiunii anterioare, ROBOR ajungea la 49,81%. Pentru românii cu credite, orice punct în plus la dobândă reprezintă o lovitură puternică, însă astfel de valori apocaliptice ar însemna un tsunami financiar devastator pentru un popor şi aşa copleşit de creşteri de preţuri ameţitoare.
Foto central: RomaniaTv.net
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
