anchetaonline.ro

Doi specialiști explică ce măsuri trebuie aplicate în caz de accident nuclear

de | 09.03.2022 13:53 | Eveniment, Național, Opinii

Rectorul Dumitru Chirleșan (inginer fizician) și cercetătorul Șerban Valeca vorbesc despre cele mai mari temeri ale românilor

Cumplitele evenimente din Ucraina s-au amplificat vinerea trecută, când președintele Volodimir Zelensky a transmis un mesaj alarmist de pe conturile sale din social-media în care anunța bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie, o centrală cu șase reactoare, cu o capacitate mult peste tot ce avem noi în țară. Cu o experiență a Cernobâlului în spate, incident petrecut în 1986, ne-am temut toți de ce ar putea urma dacă un reactor nuclear este aruncat în aer.

D. Chirleșan: „Rușii nu sunt atât de tâmpiți, încât să își facă mai întâi lor rău și după aceea nouă!ˮ

Pentru a înțelege dacă suntem sau nu în pericol în contextul amenințărilor nucleare care vin dinspre Rusia, am discutat cu rectorul Universității Pitești, Dumitru Chirleșan. Domnia sa este inginer fizician și chiar a activat la Institutul de Reactori Nucleari Energetici Mioveni, fiind foarte familiarizat cu acest domeniu.

Referitor la o intenție reală a armatei ruse de a bombarda o centrală nucleară pentru a detona un reactor, acesta s-a arătat foarte circumspect, catalogându-l drept un gest sinucigaș. „Nu făceau tâmpenia asta pentru că rușii au și ei specialiști buni în domeniul nuclear și știau că primii afectați sunt ei. Norul nuclear de contaminare, dacă ar fi existat, ar fi ajuns în România într-o zi, asta și în funcție de condițiile meteo, dar la ei ajungea deja în aceeași noapte pentru că Zaporojie este la 50 km de frontiera cu Rusia. Deci nu se riscau să provoace un incident nuclear la nivelul ăsta.

La Zaporojie, sunt șase unități de reactor puternice, mari, și ar fi cumplit dacă oricare dintre ele ar sări în aer, pentru că ar fi semnificativ mai rău decât la Cernobâl. Mult mai rău. Ideea este că nu a sărit niciunul din cele șase, nu există niveluri crescute de radioactivitate.  Puteți intra pe nipne.ro, unde au câteva softuri de urmărire în timp real a radioactivității pe teritoriul României și puteți observa acolo dacă apar creșteri. O să vedeți că nu sunt depășiri de niciun fel acum. Rușii nu sunt atât de tâmpiți, încât să își facă mai întâi lor rău și după aceea nouă. Ar fi o chestie sinucigașă. Zic eu că lucrurile se vor desfășura foarte urât pentru ucraineni, iar Rusia va pune presiune pe ei până la capăt, până vor obține ce doresc pentru că, din nefericire pentru ucraineni, nu se poate interveni altfel acolo.”, ne-a declarat conf.univ. dr. Dumitru Chirleșan.

Iodura de potasiu este inutilă acum

În contextul amenințărilor cu bomba nucleară, foarte mulți români și-au făcut stocuri de iodură de potasiu, golind depozitele farmaciilor. Întrebat dacă ne este de folos să umblăm cu iodura de potasiu în buzunar, rectorul UPIT explică de ce nu este eficient în acest moment.

„Eu am trăit Cernobâlul pe pielea mea. Eram student în an terminal la inginerie nucleară, chiar la reactori nucleari, că asta studiam atunci, și am trăit în ceea ce înseamnă practica,  măsurătorile, tot ce se făcea în acel context. Iodul pe care îl înghițim nu face altceva decât să ne supraîncarce cu iod astfel încât să nu mai înghițim iod 131 radioactiv. Cu alte cuvinte, te supradozezi, te intoxici cu iod ca să nu mai primească organismul tău altfel de iod. Dar pe lângă iod, în natură, în urma unui incident nuclear, de orice natură ar fi el, mai sunt prezenți și alți izotopi pe care nu ai cum să îi previi. De exemplu, de stronțiu nu mai ai cum să scapi, se duce direct în oase. E foarte aproape de calciu ca element chimic, are aceleași proprietăți și se fixează în oase. Dacă ar fi, iodul trebuie să îl mâncăm de azi, în ideea că poimâine se întâmplă ceva. Abia în două – trei zile te supradozează și te protejează.”, a explicat Dumitru Chirleșan referitor la ce rol are iodul în cazul unei amenințări nucleare.

Știind că avem iod și în sare, l-am întrebat și dacă acesta este suficient și nu substituie iodura de potasiu. „Iodul se bagă în sare dinainte de Cernobâl. Din cauza stilului alimentar nesănătos noi suferim de un oarecare deficit de iod. Nu sunt specialist în medicină, dar știu că lipsa acestui element are efecte negative asupra funcționării sistemului neuromotor și atunci s-a decis adiționarea de iod în sarea obișnuită, ca să ne ajute un pic. Animalele au înțelepciunea de a mânca multe verdețuri, unele bogate în iod, dar noi nu o mai facem și atunci compensăm la modul acesta. Iodul din sarea obișnuită nu e cu destinație nucleară.”, ne-a lămurit rectorul Chirleșan.

Șerban Valeca: „În cazul prezenței unui nor radioactiv în zonă și aspiratorul poate fi o soluție pentru decontaminarea caseiˮ

În condițiile unor amenințări ce ne copleșesc de la o zi la alta, simțim lipsa unor campanii de informare făcute fără a induce panică, așa cum se făceau în anii anteriori, mai ales că există atât de multe canale de comunicare ce pot fi utilizate. Președintele Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare și fost director al acestei unități, cercetător și coordonator al programelor nucleare naționale, ne-a oferit câteva sfaturi prețioase.

„În caz de accident nuclear, în primul rând, trebuie urmărite anunțurile autorităților. Omul de rând trebuie să se izoleze în casă, să izoleze geamurile. Să pună pe pragul ușii, la intrare, preș îmbibat cu apă și oțet. Să poate mască. Când vine de afară să se spele doar cu apă rece, deoarece rămân porii închiși. Să nu consume fructe și legume din grădină, că s-ar putea să fie depuneri de praf radioactiv, așa că trebuie să consume doar alimente conservate. Cei de la țară care au fântână în curte trebuie să acopere gura puțului cu o pătură, ca să nu cadă praful radioactiv în apă. Eventual, dacă se anunță că a venit norul radioactiv în zona respectivă să lase în casă un aspirator în funcțiune, deoarece acest echipament acționează ca o pompă. Adică, pe furtun trage aerul contaminat și prin partea din spate este acel filtru care reține praful radioactiv. Ideea e să te ferești să inhalezi praf radioactiv până se anunță că pericolul a trecut.”, ne explică, la rândul domniei sale, Șerban Valeca, fost senator de Argeș, unul dintre cei mai importanți experți ai României în materie de industrie și cercetare nucleară.

  • Cât despre consumul preventiv de iodură, susține că este o prostie. „În priumul rând, nu se eliberează iod și trebuie urmărit anunțul autorităților dacă în zona respectivă a ajuns norul radioactiv și a adus și iod. Și să nu ia preventiv, pentru că nu ajută la nimic.”, a subliniat Șerban Valeca. De asemenea, acesta a susținut ideea realizării unor campanii de instruire, așa cum ICN proceda în urmă cu ceva ani și chiar distribuia broșuri pe această temă.

INFO! Agenția pentru Protecția Mediului Argeș confirmă: „Nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare/alarmareˮ

Ca urmare a evenimentelor din Ucraina, am solicitat Agenției Județene pentru Protecția Mediului o informare publică cu privire la parametrii detectați la nivelul județului nostru, în ceea ce privește o potențială activitate radioactivă. Iată, în cele ce urmează, datele oficiale furnizate de instituție prin Compartimentul Relații Publice și Tehnologia Informației:

Având în vedere situația geopolitică actuală, respectiv războiul din Ucraina, Laboratorul Național de Referință Radioactivitate  din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului urmărește în permanență (24/24 ore) radioactivitatea mediului, prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului. Această rețea  funcţionează cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 86 de staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer.

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Argeș funcţionează  în regim  permanent  (24/24 ore) asigurând monitorizarea radioactivității mediului. În urma analizelor de laborator, beta globale, pe diferiți factori de mediu, precum aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice și apă de suprafață, efectuate  zilnic, nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare/alarmare.

  • Menționăm că valorile înregistrate până în prezent sunt normale acestei perioade şi nu prezintă un risc pentru mediu sau populaţie. Datele sunt disponibile publicului și pe website-ul ANPM, la domeniul «Radioactivitate», de unde se pot vizualiza informații orare provenite de la stațiile automate de monitorizare a echivalentului debitului dozei gama absorbite în aer și informații provenite din analizele de laborator efectuate zilnic în cadrul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului, precum și pe platforma EURDEP (European Radiolocical Data Exchange Platform), site-ul Comisiei Europene.

Prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității  Mediului, specialiștii asigură informarea cu celeritate a populației, în mod transparent, cu privire la evoluția nivelului radioactivității  mediului.”, se arată în răspunsul autorității în domeniu.

 

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/oana-bahrim/" target="_self">Oana Bahrim</a>

Articol scris de Oana Bahrim

Jurnalist cu 18 ani de experiență în presă cu peste 5000 de titluri publicate și cu implicare în numeroase proiecte media.

Articole asemănătoare: