Dr. Ioana Gavrilescu, Clinica Forte Vita, sfaturi pentru o nutriție sănătoasă!
În viteza zilelor noastre, a mânca pe stradă, în mână, un covrig cumpărat de la o patiserie, din drum, este ceva obişnuit. Şi îl mâncăm rapid, poate chiar alături de o cafea sau un suc ori în varianta mai bună, apă sau iaurt. Nici nu realizăm cum am devorat produsul de patiserie şi peste 2 – 3 ore ne este din nou foame, ne povestește medicul Ioana Gavrilescu, din cadrul Clinicii Forte Vita, care are competență și pe boli de nutriție și diabet copii. Domnia-sa ne vorbește despre cât de dezastruoase sunt asemenea apucături alimentare, atât pentru adulți, cât și pentru copii și cum le putem evita:
Avem mai multe puncte negative la povestea de mai sus:
- mâncatul în grabă, neatent;
- cantitatea de calorii ingerată într-o perioada scurtă;
- senzaţia de foame ulterioară cauzată de carbohidraţii simpli;
- asocierea cu băuturi mai puţin sănătoase, cu zahăr.
Atunci când începem să mâncăm, prin masticaţie şi distensia graduală a stomacului, creierul recepţionează informaţii şi ajunge la concluzia că „ne-am săturat”. Senzaţia de saţietate are o întârziere, de aceea, mâncatul pe fugă nu ne dă răgaz să procesăm şi senzaţia de plenitudine. De obicei, satisfacţia stă doar în prima muşcătură din covrig, aceea „de foame”, următoarele vor fi reflexe, fără a le mai acorda atenţie.
La 2 covrigi, deja ajungem la caloriile unui fel de mâncare
Un covrig simplu are în medie 300 kcal si aproximativ 40 g carbohidraţi, de obicei simpli, din faină albă, care este cea mai ieftină, cu durata de depozitare cea mai mare, dar cu cele mai puţine fibre şi proteine. Raportat la calorii, poate nu pare mult, dar la 2 covrigi deja ajungem la caloriile unui fel de mâncare, în ceea ce înseamnă aportul energetic. Ceea ce este trist este că unii dintre noi nici nu considerăm covrigii (sau alte ronţăieli din această gamă) ca o masă şi auzim în jur: „Nu am mâncat nimic azi, doar 2 covrigi…” şi astfel se adaugă la cantitatea totală de calorii zilnice, fără să ne dăm seama.
Şi am luat în considerare un covrig mic simplu, nu alte produse de patiserie cu diferite umpluturi dulci sau sărate sau alte variante, cornuri şi croasante cu umpluturi și ambalaje colorate, cu termen de valabilitate de luni sau ani, care pe lângă ingredientele de bază (apă, faină, sare, drojdie) mai au şi alţi agenţi de afânare, îngroşare, arome, potenţatori de gust, corectori de aciditate, zahăr în diferite forme şi alte descoperiri şi minuni ale chimiei.
De aici ne întoarcem la un sfat prețios: mereu să citim etichetele şi declaraţiile nutriţionale!
Multe dintre aceste produse de patiserie sunt fabricate cu grăsimi trans (margarină), care la temperaturi înalte îşi modifică starea şi rezultă produse toxice.
Sugar crash – hipoglicemia reactivă, hipoglicemia postprandială este termenul medical folosit pentru a descrie episoadele recurente de hipoglicemie, când glicemia scade în decurs de 4 ore după o masă bogată în carbohidraţi. Când mâncăm ceva dulce (sau carbohidraţi simpli, care se absorb rapid) creşte rapid nivelul zahărului din sânge, ceea ce antrenează o secreţie bruscă de insulină pentru a-l diminua în sânge, a-l introduce în ţesuturi şi a-l stoca. Insulina rămâne în sânge şi după ce a curăţat zahărul din sânge şi determină o scădere mai accentuată a glicemiei, ceea ce ne dă senzaţia de foame la câteva ore.
Dacă asociem covrigul cu o cafea (cu zahăr, frişcă) sau cu un suc, aportul de zahăr este şi mai mare, „furtuna” aceasta va fi şi mai intensă. Corpul nostru este deştept, ştie să aibă grijă de el pentru o perioadă, dar, expunându-l repetat la asemenea şocuri, nu va mai putea face faţă, ceea ce va însemna tulburări ale metabolismului glicemic şi al insulinei în viitor (prediabet, diabet zaharat).
Cum facem să nu mai cădem pradă acestor „gustări”
Pentru a evita aceste aspecte negative trebuie:
- să ne pregătim din timp pentru senzaţia de foame de la jumătatea zilei şi să nu aşteptăm să fim înfometaţi, ceea ce va rezulta în a căuta degrabă un remediu: carbohidraţi simpli;
- să ne pregătim o gustare sănătoasă, de acasă, ideal ar fi proteine şi grăsimi, care nu determină fluctuaţiile hormonale mai sus-menţionate: ou fiert, iaurt grecesc, fructe uscate cu nuci, migdale, alune sau unt de arahide; conservă de ton, bucăţele de carne și brânză, salată verde cu năut sau linte, hummus, fructe si legume proaspete, avocado, ovăz cu iaurt; toate pot fi însoţite de pâine sau lipii de faină integrală;
- cafeaua și ceaiul, dacă sunt necesare, ar fi ideal să fie băute fără zahar sau frişcă;
- sucurilede orice fel trebuie evitate – atât cele carbogazoase, cât şi cele „naturale, de fructe”, care de altfel au aceeaşi cantitate de zahăr precum o cola; nu ne aduc nimic nutritiv, doar zahăr, iar cantitatea de vitamina C este insignifiantă faţă de un fruct întreg;
- HIDRATARE CORECTĂ – fără a sugera vreodată înfometarea, uneori nu putem face bine diferenţă între sete şi foame şi de aceea, un pahar mare de apă (cu o felie de castravete sau lămâie) poate face minuni.
Pentru mai multe sfaturi legate de alimentaţia sănătoasă şi o nutriţie adaptată fiecărui mod de viaţă, vă aşteptăm în cadrul Clinicii Forte Vita din Piteşti pentru un consult personalizat.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Dacă asociem covrigul cu o cafea (cu zahăr, frişcă) sau cu un suc, aportul de zahăr este şi mai mare, „furtuna” aceasta va fi şi mai intensă. Corpul nostru este deştept, ştie să aibă grijă de el pentru o perioadă, dar, expunându-l repetat la asemenea şocuri, nu va mai putea face faţă, ceea ce va însemna tulburări ale metabolismului glicemic şi al insulinei în viitor (prediabet, diabet zaharat).
## Cum facem să nu mai cădem pradă acestor „gustări”
Pentru a evita aceste aspecte negative trebuie:
- să ne pregătim din timp pentru senzaţia de foame de la jumătatea zilei şi să nu aşteptăm să fim înfometaţi, ceea ce va rezulta în a căuta degrabă un remediu: carbohidraţi simpli;
- să ne pregătim o gustare sănătoasă, de acasă, ideal ar fi proteine şi grăsimi, care nu determină fluctuaţiile hormonale mai sus-menţionate: ou fiert, iaurt grecesc, fructe uscate cu nuci, migdale, alune sau unt de arahide; conservă de ton, bucăţele de carne și brânză, salată verde cu năut sau linte, hummus, fructe si legume proaspete, avocado, ovăz cu iaurt; toate pot fi însoţite de pâine sau lipii de faină integrală;
- cafeaua și ceaiul, dacă sunt necesare, ar fi ideal să fie băute fără zahar sau frişcă;
- sucurilede orice fel trebuie evitate – atât cele carbogazoase, cât şi cele „naturale, de fructe”, care de altfel au aceeaşi cantitate de zahăr precum o cola; nu ne aduc nimic nutritiv, doar zahăr, iar cantitatea de vitamina C este insignifiantă faţă de un fruct întreg;
- HIDRATARE CORECTĂ – fără a sugera vreodată înfometarea, uneori nu putem face bine diferenţă între sete şi foame şi de aceea, un pahar mare de apă (cu o felie de castravete sau lămâie) poate face minuni.
Pentru mai multe sfaturi legate de alimentaţia sănătoasă şi o nutriţie adaptată fiecărui mod de viaţă, vă aşteptăm în cadrul Clinicii Forte Vita din Piteşti pentru un consult personalizat.
