Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobete, considerat zeul iubirii în tradiția populară și vestitor al primăverii. Ziua este dedicată îndrăgostiților, dar și tinerilor care își declară sentimentele, existând credința că un sărut sau chiar o simplă atingere a persoanei iubite aduce noroc în dragoste tot anul.
Etnologii spun că numele Dragobete ar putea proveni din cuvintele slave „dragu” (drag) și „biti” (a fi), sugerând ideea de „a fi drag”. În mitologia românească, Dragobete este asociat cu Cupidon și Eros, fiind un simbol al iubirii pure și al renașterii naturii, dar și cu Năvalnicul, o personificare a dragostei pătimașe în mitologia românească.
I se mai spunea „Cap de Primăvară”, iar tradiția spune că în această zi păsările își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.
Bărbații să nu supere femeile
Obiceiurile populare impun ca bărbații să nu supere femeile și să evite certurile, pentru a nu atrage ghinionul asupra primăverii ce urmează. De asemenea, nu este bine să plângi de Dragobete, deoarece lacrimile ar aduce supărări în lunile următoare. Atât băieţii, cât şi fetele trebuie să fie veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.
Legenda lui Dragobete
Legenda spune că Dragobete era fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș, protector al iubirii și al naturii, care a devenit simbolul dragostei în cultura românească.
O legendă spune că Dragobete s-a numit inițial Dragomir, ce simboliza zeul iubirii, potrivit Mediafax. Pentru că nimeni nu știa cine este tatăl lui, se zvonea că ar fi fost zămislit chiar de Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia. La naștere, Dragobete a avut patru ursitoare care i-au oferit daruri alese, potrivit celor de la Libertatea. Prima ursitoare a fost Primăvara, cea care i-a oferit iubire. A doua a fost Vara, cea care i-a dăruit dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost Toamna, cea care i-a dat un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecele lui. A patra a fost Iarna, care i-a dăruit o îmbrăcăminte albă cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare i-a dat un brâu roșu cusut cu perle. Cu aceste daruri, Dragobete reușea să seducă fiecare fată care îi ieșea în cale, devenind astfel un simbol al dragostei. Când s-a transformat într-un tânăr fecior, Dragobete a mers în munți unde a învățat totul depsre plante și animale, devenind în credința populară, și stăpânul păsărilor și al plantelor. Totodată se spune că după ce și-a îndeplinit sorocul, Dragobete a fost transformat de Baba Dochia, într-o plantă numită năvalnic, plantă care renaște primăvara.
De altfel, năvalnicul este o specie de ferigă cu frunze mari care crește prin păduri și prin zone stâncoase. În trecut, acesta era invocat de vrăjitoare, pentru farmecele de dragoste. Când acest lucru se făcea în scopuri benefice, culesul năvalnicului se făcea dimineața și se aducea în sat pentru a fi purtată în sat de fete și femei.
Foto descriptiv. Sursă foto: pexels.com
Citiți, de asemenae, pe anchetaonline.ro:
Controale la vizele de flotant! Ce riști dacă îți faci reședința fictivă
