Pe 7 septembrie 2025, cerul României oferă un spectacol astronomic rar: o eclipsă totală de Lună vizibilă în întregime. Fenomenul va dura peste cinci ore, cu o fază de totalitate de 82 de minute, timp în care satelitul natural al Pământului va căpăta nuanțe spectaculoase de roșu. Evenimentul poate fi observat cu ochiul liber, în condiții de siguranță deplină, din zone cu vizibilitate bună către sud-est. Satelitul natural al Pământului va fi complet acoperit de umbra Pământului, transformându-se într-o sferă cu nuanțe de roșu și portocaliu. Acest eveniment este cunoscut și sub denumirea de „Lună sângerie”. În timpul unei eclipse totale, Pământul se interpune între Soare și Lună. Lumina soarelui trece prin atmosfera terestră și colorează Luna în nuanțe de roșu și portocaliu.
Mai precis, eclipsa începe la ora 18:28, ora locală, dar Luna va răsări abia după ora 19:45, deja acoperită parțial de umbra Pământului. Mai departe, faza de totalitate, atunci când Luna capătă o culoare roșiatică, va avea loc între 20:30 și 21:52, cu momentul maxim la 21:11. Eclipsa se încheie aproape de miezul nopții, la 23:55. Denumirea de „Blood Moon” sau „Lună sângerie” vine de la refracția luminii solare în atmosfera Pământului, care colorează Luna în nuanțe de roșu și portocaliu și astfel în timpul eclipsei, discul lunar va căpăta o nuanță roșiatică. În apropierea Lunii va fi vizibilă și planeta Saturn.
Potrivit celor de la Autoritatea Națională pentru Cercetare – România, țara noastră asistă la un aliniament perfect al sistemului Soare-Pământ-Lună. Fenomenul debutează cu intrarea Lunii în penumbra Pământului la 18:28 EEST, urmată de eclipsa parțială la 19:27 EEST, totalitatea începând la 20:30 EEST și atingând maximul la 21:11 EEST, cu sfârșitul totalității la 21:52 EEST. Eclipsa parțială se încheie la 22:56 EEST, iar Luna iese din penumbră la 23:55 EEST, durata totalității fiind de 1 oră și 22 de minute. Pentru observare optimă, poziționați-vă într-o zonă cu orizont sud-estic liber după 19:30 EEST (Luna răsare la aproximativ 19:37 EEST în București), preferabil sub cer senin și cu poluare luminoasă minimă; utilizarea binoclurilor sau a unui telescop amplifică detaliile, iar observarea este sigură 100% cu ochiul liber, fără riscuri retiniene asociate eclipselor solare.
”Din perspectivă astrodinamică, eclipsa rezultă din proiecția umbrei Pământului asupra Lunii, când satelitul traversează conul umbral generat de blocarea razelor solare de către planeta noastră. Magnitudinea umbrală de 1.362 indică o imersiune profundă în umbră, permițând o durată extinsă a fazei totale, în care Luna capătă o nuanță roșie datorită refracției și difuziei Rayleigh a luminii solare prin atmosfera terestră – particulele atmosferice scattering preferențial lungimile de undă scurte (albastru), lăsând dominante cele roșii. Acest efect optic, combinat cu orbita eliptică a Lunii (cu o excentricitate de 0.0549), poziționează satelitul la o distanță medie de 363.000 km de Pământ în această fază, intensificând contrastul vizual al umbrei centrale”, potrivit sursei citate.
Orbital, Luna parcurge nodul ascendent la o viteză medie de 1 km/s, alinierea syzygy producând o eclipsă centrală cu o acoperire completă a discului lunar de către umbra Pământului, diametrul căreia la distanța lunară este de aproximativ 9.200 km. ”Fenomenul ilustrează mecanica newtoniană a gravitației, cu Pământul ca corp central perturbând traiectoria lunară, și oferă date empirice pentru modelele de dinamică celestă; durata excepțională a totalității (82 minute) derivă din unghiul mic al conului umbral (aproximativ 1.4 grade), permițând o traversare lentă și o oportunitate unică de studiu spectroscopic al atmosferei terestre prin lumina transmisă”, potrivit sursei citate.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Autoritatea Națională pentru Cercetare – România
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
ANALIZE GRATUITE, în baza biletului de trimitere, la Spitalul Mioveni!
