▼ AFIR a cerut înapoi unei primării finanţarea de 5 milioane euro pentru o canalizare făcută prost de Bugaru Trans, compania care ar trebui să execute lucrări de apă-canal în Piteşti, Moşoaia, Poiana Lacului şi Bascov.
▼ Aceeași firmă apare într-un raport al Curții de Conturi pe o altă lucrare de canalizare, fiind acuzată ca a primit 1,4 milioane lei pentru lucrări neefectuate.
Apă Canal 2000 SA Piteşti a finalizat recent o nouă procedură de atribuire în cadrul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Argeş. Astfel, pe 26 februarie, s-a semnat contractul de lucrări nr. 6 (CL6) care prevede realizarea unei noi conducte de aducţiune pe traseul Piteşti-Moşoaia-Poiana Lacului, precum şi extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în comunele Bascov şi Moşoaia.
Societatea a avut nevoie de mai bine de un an pentru a alege între cele două oferte primite la licitaţia pentru execuţia lucrărilor. Contractul a fost semnat cu o asociere condusă de Bugaru Trans SRL, din Craiova, o firmă controversată despre care în ultimii ani s-a tot vorbit că ar face lucrări de mântuială. De altfel, o astfel de lucrare a declanşat, se pare, şi o anchetă a Parchetului European condus de Laura Codruţa Kovesi – conform jurnaliştilor de la „Recorder”. Dacă va duce la bun sfârșit proiectul de apă și canalizare adjudecat la Piteşti, Bugaru Trans va încasa 47,2 milioane lei (fără TVA).
► Document AFIR – o altă lucrare executată de Bugaru Trans: „Au fost identificaţi mai mulţi indici de fraudă!”
Lucrările executate de Bugaru Trans la canalizarea dintr-un sat din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, au făcut anul trecut obiectul unui reportaj incendiar marca „Recorder”.
În urma scandalului izbucnit după apariţia reportajului şi la sesizarea şefei serviciului local de apă şi canalizare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), prin intermediul căreia primăria din comuna doljeană a obţinut finanţare de 1 milion de euro din fonduri europene, şi-a trimis oamenii în teren, iar concluziile raportului întocmit de aceştia sunt devastatoare:
Având în vedere aspectele semnalate de dvs., AFIR, prin Direcţia Control şi Antifraudă, a declanşat o misiune de control ce a cuprins un control documentar asupra proiectului şi un control pe teren, la locul de implementare a proiectului, efectuat în data de 24.05.2023. În urma verificărilor, au fost identificate următoarele aspecte:
Avizele şi autorizaţiile erau expirate; […]
Nu există niciun branşament individual la sistemul public de canalizare, deşi în studiul de fezabilitate beneficiarul avea prevăzut un număr de 180 branşamente individuale, respectiv în documentul anexat la dosarul administrativ al ultimei tranșe de plată, transmis ca răspuns la solicitarea informaţiilor suplimentare – 144 branşamente;
Existau diferenţe ale caracteristicilor tehnice legate de echiparea celor 5 staţii de pompare a apelor uzate şi staţia de epurare faţă de proiectul tehnic;
Au fost identificaţi mai mulţi indici de fraudă, constituiţi din mai multe documente depuse de beneficiar în dosarele tranşelor de plată” – se arată într-un document emis de AFIR în data de 21 iulie 2023.
În urma constatărilor făcute de inspectori, AFIR a dispus o serie de măsuri conform OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obținerea şi utilizarea fondurilor europene. Concret, aşa cum prevede legislaţia în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, AFIR a sesizat de îndată Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) şi a fost declanşată procedura de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare.
Despre ancheta privind canalizarea executată de Bugaru Trans la Pieleşti-Dolj, jurnalistul Alex Nedea publica în toamna anului trecut informaţia potrivit căreia „Parchetul European a deschis dosar penal la Pielești și zilele trecute procurorii au făcut primele audieri în acest caz. Inspectorii antifraudă din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au fost pe teren la Pielești și au făcut un control. Rezultatele inspecției au sosit acum două săptămâni la primăria Pielești și au provocat agitație la nivelul conducerii”.
De asemenea, jurnalistul „Recorder” anunţa faptul că AFIR ar fi somat Primăria Pielești să returneze întreaga sumă investită în proiect, respectiv peste 5.000.000 de lei, bani pe care Primăria i-ar putea recupera în instanță prejudiciul de la firma care a realizat proiectul, respectiv Bugaru Trans.
Între timp, AFIR a chemat în judecată Primăria Pieleşti, însă procesul început la Craiova s-a mutat la Bucureşti, după ce Curtea de Apel de aici şi-a declinat competenţa către instanţa similară din Capitală.
► Altă lucrare – prejudiciu de 1,4 milioane lei stabilit de Curtea de Conturi
Aceasta nu este singura problemă pe care Bugaru Trans o are cu foştii beneficiari ai lucrărilor pe care le-a executat (sau nu!). Firma a fost dată recent în judecată de către Primăria Mârşani (Dolj), pentru care a realizat tot un proiect de canalizare. Aici, cei care au descoperit nereguli au fost inspectorii de conturi, în raportul nr. 4869/05.12.2023 al Camerei de Conturi Dolj menţionându-se că s-au efectuat numeroase plăţi nelegale către Bugaru Trans SRL. Vorbim despre sute de mii de euro achitaţi pentru unele lucrări care nici nu au fost executate, dar şi despre nişte costuri cu utilajele mult supraevaluate.
Inspectorii de conturi au constatat plăţi nelegale în sumă de 1.414.452 de lei, reprezentând cheltuieli nejustificate la proiectul de canalizare de la Mârşani, investiţie derulată prin PNDL II şi care se ridică la 29,2 milioane de lei, motiv pentru care Curtea de Conturi a decis „extinderea verificării realităţii tuturor lucrărilor executate la acest obiectiv, stabilirea întinderii prejudiciu, înregistrarea în evidenţa contabilă, precum şi recuperarea împreună cu foloasele nerealizate, care se vor calcula până la data recuperării integrale“.
Bugaru Trans SRL, companie patronată de Bogdan-Marian Bugaru, a cunoscut în ultimii ani o ascensiune spectaculoasă, de la doar 2 milioane de lei în 2019 ajungând ca anul trecut să aibă afaceri de 34,5 milioane lei. În mai puţin de trei ani, firma din Craiova a reuşit să semneze contracte de circa 70 milioane de euro cu primării şi instituţii publice din Dolj, Olt, Vâlcea, Ilfov şi Argeş.
► Directorul Apă Canal: „Dacă într-un an nu primim finanţare, contractul se suspendă!”
Conducerea Apă Canal 2000 SA Piteşti a semnat în februarie 2021 contractul de finanţare prin POIM pentru „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Argeș”, în valoare totală de 1.074.959.016,57 lei (circa 215 milioane euro). Perioada de implementare a proiectului era de 31 de luni, până la data de 31 decembrie 2023, termen în care însă Apă Canal nu s-a putut încadra cu toate componentele proiectului, aşa încât o parte din bani s-au pierdut, iar investiţiile au rămas fără finanţare, aşa cum a fost şi cazul CL 6.
Acest contract a fost semnat cu clauză suspensivă, adică el va începe în maximum un an dacă în acest termen vom obţine finanţare de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că, aşa cum se ştie, pe vechiul contract s-a închis programul de finanţare şi s-au pierdut banii. Aşadar, dacă se obţine finanţare, încep şi lucrările, dacă nu – nu! Acum, noi sperăm să obţinem finanţarea, pentru că ne dorim să implementăm acest proiect.” – ne-a declarat directorul Apă Canal 2000 SA Piteşti, Mihail Marinescu.
În ceea ce priveşte firma care a câştigat contractul pentru execuţia lucrărilor în Piteşti, Moşoaia, Poiana Lacului şi Bascov, directorul Apă Canal descrie o procedură extrem de complexă de verificare, care se aplică în cazul unor astfel de proiecte.
Am citit și noi tot ce se scrie despre această firmă, însă nu-i cunosc, nu m-am ocupat eu de licitaţii, domnul director Burcuş s-a ocupat de toate procedurile. Au fost desemnaţi câştigători, mai mult nu am ce să spun.
În ceea ce priveşte monitorizarea lucrărilor, dacă acest contract va fi început, verificările sunt mult mai complexe faţă de ce au avut ei pe AFIR, în sensul că aici există instituţia supervizorului, adică este o firmă independentă de noi, angajată de Apă Canal prin licitaţie, care va urmări execuţia lucrărilor, ce va avea diriginţi de şantier, cu jurnale zilnice de şantier. Deci oamenii aceştia vor verifica lucrările zi de zi, pas cu pas şi vor certifica lucrările din punct de vedere calitativ, iar răspunderea este a lor 100%.
În afară de aceştia, şi noi, Apă Canal, avem un responsabil de contract care urmăreşte derularea proiectului. Peste aceştia, verificările sunt făcute de cei de la Mediu, iar peste toţi va fi ministerul. Dar, repet, dacă într-un an nu se obţine finanţarea, contractul nu mai produce efecte.” – ne-a mai spus directorul Apă Canal 2000 SA Pitești, Mihail Marinescu.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Contracte de lucrări publice de 7 milioane de euro în Argeş. Ce firme împart banii?
