Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) are în curs o investigație, demarată anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice, prejudiciul estimat depășind 3 milioane de lei, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
O anchetǎ foarte utilǎ. Documentarul Recorder aduce în atenția publică un nou fenomen de fraudă, pe care ANAF îl investighează din 2024
Direcția Generalǎ Antifraudǎ Fiscalǎ (DGAF) are în curs o investigație demaratǎ anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice. Printre acestea și cazul evidențiat azi în reportajul Recorder.”, a scris ministrul, joi, pe pagina sa de Facebook.
Cum funcționează schema de fraudă
Potrivit ministrului Finanțelor, firmele importă panouri fotovoltaice și le livrează în Bulgaria către firme fictive, controlate de aceleași persoane care gestionează întregul circuit fraudulos.
Mărfurile sunt reintroduse ulterior în România prin alte firme, controlate de aceleași persoane.
Produsele ajung la cumpărători reali, de bună credință, însă firmele implicate nu declară veniturile reale. Banii obținuți sunt retrași ulterior în numerar de la bancomate de administratorii reali.
Din cercetările DGAF reiese că o singură societate a retras cash peste 800.000 de lei, evidențiind amploarea fraudei.
Anumite firme importǎ panouri fotovoltaice pe care ulterior le livreazǎ în Bulgaria către firme fictive, create de persoane care instrumenteazǎ întregul circuit de fraudulos.
Apoi, mărfurile sunt reintroduse în România, dar prin alte firme, controlate de aceleași persoane. Mărfurile sunt ulterior vândute printr-un lanț fictiv de tranzacții în care sunt implicate firme fantomă, care sunt administrate în acte de terți, fără însă a declara veniturile.
Mai mult, firmele importatoare depun bilanțuri, în care prezintǎ o situație financiară nereală, nesusținută de tranzacțiile desfǎşurate. Asta pentru a avea credibilitate în fața furnizorilor și a beneficia de credite furnizor pentru a le fi livrate bunurile cu plata ulterioară.
Panourile ajung apoi la cumpărători reali, de bună credință. Dar firmele care le vând nu declarǎ ulterior veniturile reale. Sumele de bani obținute prin vânzările finale la cumpărătorii de bună credință sunt retrase ulterior în numerar de la bancomate de către administratorii reali(țepari, în limbaj popular).”, transmite Alexandru Nazare
Autoritățile au pus deja sechestre și au confiscat peste 5.500 de panouri și sume de peste 1.3 milioane de lei.
Am cerut ANAF sǎ prezinte public rezultatele întregii anchete, pe mǎsura avansǎrii cercetǎrilor şi identificǎrii tuturor celor vinovați”,
Sursă foto: Facebook Alexandru Nazăre
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
Peste 34.000 de locuri de muncă disponibile în România! Peste 600 sunt în Argeș
