Cătălin Gherzan: „Lăsați profesorii să facă ce știu mai bine!”

de | 30.05.2022 08:20 | Administrație, Județean, Politic

Manager al unei școli și al unor grădinițe private din grupul Lexford Castel, omul de afaceri Cătălin Gherzan se declară nerăbdător să prindă și ziua aceea în care cadrele didactice să nu mai piardă ore în șir completând niște hârtii pe care nimeni nu le citește și de care nimeni nu are nevoie.

Noile legi ale educației vor fi puse în consultare publică „în foarte scurt timp”, a anunțat ministrul Sorin Cîmpeanu. În acest cadru legal nou vor fi eliminate documentele inutile, pentru care profesorul „consumă în momentul de față mare parte din timp și energie”, iar acestea „nu servesc la nimic”.

Birocrația, în orice domeniu, face doar rău activităților. Educația este doar una dintre activitățile ce creează speranță pentru viitor! Știți cât de mult timp și resurse materiale se consumă pentru a da informații nefolositoare (pentru că nu sunt folosite în niciun mod) altor angajați ai statului care le îndosariază și… atât?

Completarea hârtiilor a ajuns să fie mai laborioasă pentru pregătirea orelor pentru a doua zi. Sunt timp și energii consumate degeaba, în detrimentul lucrului cu elevii. Țin minte că, în 2019, ministrul Monica Anisie înființase o «Comisie de tăiat hârtii».

Nu știu câte s-au tăiat, dar vă spun că nu se simte deloc. Lăsați profesorii să facă ce știu mai bine!”, este mesajul managerului Lexford Castel, Cătălin Gherzan.

Cătălin Gherzan: „Specialiștii avertizează că intrăm în zona unui risc major, dar Guvernul asistă impasibilˮ

De altfel, domnia sa a avut numeroase luări de poziție în ultima perioadă pe diferite teme de actualitate din agenda publică românească. De exemplu, recent, tot omul de afaceri și politicianu Cătălin Gherzan a avut o reacție la fel de fermă cu privire la riscurile care pândesc economia românescă, pe fondul crizei agricole preconizată nu doar în țara noastră, ci la nivel internațional.

Deși este o țară cu un potențial agricol imens, care ar putea asigura nu doar necesarul intern, România a ajuns să fie dependentă de importurile de alimente. Un exemplu este carnea de porc. Dacă acum șapte ani, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum, acum România a ajuns să producă doar 55,3% din necesar! Suntem deficitari și la producția de zahăr. În 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producția locală.

Nici la legume nu stăm mai bine. Producătorii locali asigură 82% din necesar. La fructe, producția este asigurată pe plan local în proporție de doar 68,5%. Acesta este contextul în care, de curând, Cătălin Gherzan a publicat un mesaj extrem de tranșant la adresa factorilor de decizie din actuala guvernare.

Dependența aceasta de importuri de hrană este foarte gravă, pentru că reprezintă un risc major pentru oricare țară, orice comunitate. Este un risc major și pentru o familie care nu are propriile surse ca să-și poată asigura în ritmul normal alimentația. Riscăm ca această dependență să se adâncească din nou.

Specialiștii în agricultură avertizează că intrăm în zona unui risc major care ar trebui să facă analiza inclusiv a CSAT, dar nu văd că guvernul ar fi în vreun fel preocupat, deși acest deficit național poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra dezvoltării întregii economii și a siguranței naționale.

Trebuie să revenim la vechile obiceiuri! Trebuie să revenim la agricultura noastră performantă! Trebuie să revenim la grija pentru sănătatea noastră! Guvernanți, treziți-vă! România, trezește-te!” – este apelul public formulat de către omului de afaceri Cătălin Gherzan.


Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/iulia-badulescu/" target="_self">Iulia Bădulescu</a>

Articol scris de Iulia Bădulescu

Jurnalist cu 21 de ani de experiență în presă, fiind specializată pe secțiunile de politică, administrație și pamflet, cu abilități editoriale complexe. Absolvent al Facultății de Jurnalism și Comunicare.

Articole asemănătoare:

Citește articolele pe același subiecte: Cătălin Gherzan | Sorin Cîmpeanu