România trebuie să își pregătească populația pentru situații de criză, inclusiv pentru un posibil război, avertiza marți șeful Statului Major al Apărării. De la pene de curent și lipsa comunicațiilor, până la evacuare, înrolare și supraviețuire pe cont propriu timp de 72 de ore, cetățenii trebuie să fie informați și pregătiți. Ce înseamnă concret acest lucru, ce trebuie să conțină un kit de urgență, cine poate fi chemat primul și ce faci când statul nu poate interveni imediat? Ei bine, am pregătit în acest material un ghid care vă poate ajuta în caz de criză majoră.

Marți, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a transmis un avertisment dur în timpul unei conferințe de presă la care a fost invitat generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul forțelor NATO în Europa. Acesta a spus că România trebuie să pregătească cetățenii pentru a face față unor eventuale crize, cât și pentru susținerea unui război. În acest sens, Armata Română pregătește anumite programe în colaborare cu reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Pentru că s-a ridicat din nou această problemă, vă reamintim că Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, are ca rol furnizarea de expertiză, analiză, cercetare-dezvoltare și formare în domeniul rezilienței. Activitatea E-ARC susține obiectivele UE, NATO și naționale în domeniul rezilienței, care se realizează prin studierea elementelor de noutate, dezvoltarea conceptelor, doctrinelor și metodologiilor în domeniul rezilienței, pregătirea profesională și transferul de expertiză între sectorul guvernamental, cel privat, societatea civilă și mediul academic. În 2024, aceștia au publicat un ghid pentru situații de criză.

Ce trebuie să faci într-o situație de criză?

1. Fii pregătit să te descurci pe cont propriu pentru 72 de ore – autoritățile vor interveni pentru a acorda ajutor cu prioritate celor care se află în situații critice, iar ulterior, etapizat, și celorlalte categorii de personal afectate.
2. Fii responsabil și limitează apelurile de urgență la situații cu adevărat grave; astfel, autoritățile îți vor prioritiza apelul în mod corespunzător – limitează folosirea dispozitivului mobil pentru a lăsa frecvențele libere pentru salvatori (pentru discuții care nu sunt urgente, folosește mesaje text). Din același considerent, evită utilizarea sau blocarea căilor de circulație.

PREGĂTEȘTE UN KIT DE URGENȚĂ

APĂ

■ Cel puțin 4 l de apă/persoană/zi
■ Dacă aveți animale de companie, nu uitați să prevedeți apă și pentru ele (cca. 30 ml de apă/kg animal/zi).
■ Pastile pentru purificarea apei

ARTICOLE DE IGIENĂ

■ Hârtie igienică, șervețele umede pentru mâini, batiste de hârtie
■ Dezinfectant
■ Articole personale: săpun, șampon, deodorant, pastă de dinți, periuță de dinți, pieptene, articole de igienă feminină etc.
■ Saci de gunoi

ALIMENTE

Compacte și ușoare, care nu necesită răcire, fierbere ori coacere.

Exemple de alimente pe care le puteți pregăti:
■ mâncare în conserve cu sistem de deschidere
■ alimente deshidratate
■ batoane energizante
■ biscuiți din cereale integrale
■ dulceață
■ cafea, ceai
■ după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluși, lapte praf etc.
■ dacă aveți animale de companie, nu uitați mâncarea acestora. Dacă trebuie să încălziți anumite alimente, nu uitați aragazul de campanie și combustibilul aferent.

DOCUMENTE / BANI

■ Carte de identitate, carnete de asigurări medicale
■ Bani lichizi
■ Numere de telefon importante
■ Copii sau originale ale unor documente importante, precum certificate de naștere, contracte de proprietate sau asigurare.

APARATE UTILE

■ Aparat radio AM/FM cu baterii de schimb (nu uitați să înlocuiți bateriile anual!)
■ Lanternă/persoană și baterii de schimb
■ Un fluier (semnalizarea convențională în caz de urgență se face prin fluierături scurte)
■ Un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu și un acumulator extern suplimentar (powerbank)

OBIECTE MEDICALE

■ Medicamentele personale și rețetele
(Atenție! Nu uitați să scrieți pe un bilet numele doctorului de familie)
■ Analgezice, antiseptic
■ La nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc.
■ Trusă de prim-ajutor

ALTE OBIECTE

■ Cuțit utilitar
■ Hărți în format fizic (locale, regionale, naționale)
■ Îmbrăcăminte adecvată sezonului și sac de dormit sau două pături călduroase pentru fiecare persoană
■ Rucsacuri sau genți de voiaj suficient de mari pentru a putea transporta kitul de urgență
■ Chei de rezervă

REȚINE:
Îți poți crea kitul în timp. Nu este nevoie să achiziționezi toate bunurile deodată.

Semnalele de alarmare a populației

• Alarmă aeriană – sunet crescător și descrescător, repetat (pericol iminent – bombardament/atac)
• Prealarmă aeriană – sunet continuu (avertizare, pregătire)
• Alarmă de dezastre – sunete repetate (cutremur, inundații, accidente majore)
• Încetarea alarmei – sunet continuu, 2 minute

Ce faci concret la alarmă aeriană:

• intri imediat în adăpost / subsol
• te îndepărtezi de ferestre
• nu filmezi, nu stai pe balcon

Unde te adăpostești dacă NU ai subsol sau adăpost

În Argeș la nivelul anului 2022, erau 153 de adăposturi de protecție civilă. Cele mai multe sunt în Pitești, 108, urmat de Curtea de Argeș  cu 11, Mioveni cu 8, Câmpulung – 7, Topoloveni – 6, Moșoaia și Bradu câte 4, Micești – 2, Costești, Oarja și Suseni cu câte 1. La Pitești, administrația locală a început modernizarea acestora.

Dacă nu există adăpost de protecție civilă:

• cameră interioară, fără ferestre (baie, hol)
• poziționare lângă pereți de rezistență
• sub masă solidă / lângă cadă
• ferestrele acoperite (pături, saltele)

De evitat:

• balconul
• liftul
• scările deschise
• ferestrele mari

Ce faci dacă ești prins pe stradă:

• intră în cea mai apropiată clădire solidă
• evită vitrinele, copertinele, panourile publicitare
• culcă-te la pământ dacă nu ai unde intra

Ce faci dacă ești prins în mașină:

• oprește într-un loc sigur
• părăsește vehiculul
• adăpostește-te într-o clădire sau zonă joasă
• NU rămâne în mașină

FĂ-ȚI UN PLAN DE CRIZĂ

• Stabilește un loc de întâlnire principal și unul de rezervă pentru familia ta în caz de dezastru.
• Planifică unde ai putea să te refugiezi din calea pericolelor în cazul în care trebuie să îți părăsești locuința (pot fi rude, prieteni, cunoștințe sau alte locuri de cazare).
• Notează-ți cele mai apropiate adăposturi de protecție civilă de locuința ta sau de zonele în care petreci mare parte a zilei (o listă completă o poți găsi pe site-ul www.igsu.ro).
• Stabilește rutele pe care le vei folosi pentru a evacua clădirea, cartierul sau orașul. Desemnarea unor rute de rezervă este, de asemenea, recomandată.
• Stabilește un contact de urgență și asigură-te că toți apropiații tăi îl cunosc. Acesta poate fi inclusiv un canal de comunicare de rezervă cu familia ta.
• Notează adrese și numere de telefon importante (doctor, grădiniță, școală, loc de muncă, domiciliu, reședință), pentru situația în care telefonul nu funcționează sau rămâne fără baterie.

NB: Poți folosi spațiul pentru notițe de la finalul broșurii pentru a-ți face planul sau poți descărca un model de pe site-ul www.fiipregatit.ro. Păstrează mai multe copii în locuri ușor accesibile, inclusiv în format electronic.

În caz de război, pregătirea unui kit de supraviețuire, cunoașterea rutelor de evacuare și a adăposturilor, precum și păstrarea calmului și informarea din surse oficiale sunt cruciale, implicând apă, alimente neperisabile, trusă medicală, radio, baterii, lanterne, documente, bani cash și medicamente, alături de un plan de comunicare cu familia.

Acțiuni imediate și pe termen scurt

• Ascultă autoritățile: Fii atent la anunțurile oficiale pe radio (cu baterii).
• Adăpost: Identifică cel mai sigur loc (subsol, cameră centrală) și pregătește-l.
• Evacuare: Cunoaște rutele de evacuare prestabilite și punctele de adunare.
• Comunicare: Stabilește un punct de întâlnire și un contact de urgență în afara zonei, în caz că nu vă puteți contacta telefonic.
• Păstrează calmul: Frica scade capacitatea de a lua decizii raționale.

Ce se întâmplă după primele 72 de ore

Mulți se întreabă „și apoi ce?”

• autoritățile încep distribuirea ajutoarelor

• pot apărea restricții de circulație

• pot fi introduse raționalizări (apă, curent, alimente)

• se activează centrele de sprijin.

Cine poate fi mobilizat la război și în ce condiții

Constituția României, la articolul 55, stabilește clar că cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.

Mai departe, potrivit celor de la hotnews.ro, condițiile sunt stabilite prin Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. În situații de stare de mobilizare, stare de asediu sau stare de război, serviciul militar devine obligatoriu pentru anumite categorii de persoane.

Cine poate fi încorporat

În funcție de condițiile legale și situația personală, pot fi mobilizați:

• militarii profesioniști
• militarii aflați în rezervă (sau rezervă operațională) – persoane care au efectuat stagiul militar înainte de 2007 și sunt în evidența armatei (până la 55 de ani pentru gradați, până la 63 pentru cadrele militare)
• rezerviștii voluntari – persoane care au semnat contracte cu MApN (în principal între 18 și 55 de ani), care pot fi mobilizați rapid
• cetățenii încorporabili – bărbați cu vârsta între 20 și 35 de ani, apți din punct de vedere medical, care nu și-au încheiat serviciul militar

Cine este exceptat

Conform legislației, există câteva excepții de la mobilizarea obligatorie:

• cei clasați inapți medical și scoși din evidență
• personalul cu statut religios recunoscut (hirotoniți/ordonați, călugări cu vechime mai mare de 2 ani)
• persoane condamnate, arestate preventiv sau trimise în judecată până la soluționarea definitivă a cauzei
• persoane cu situații familiale dificile (întreținători unici, soție invalidă, părinți invalizi etc.). Aceste persoane pot obține amânare temporară
• femeile pot servi doar voluntar și nu sunt mobilizate obligatoriu. Dacă sunt însărcinate, întrerup serviciul de drept, potrivit indrumari-juridice.eu
• pe motive de conștiință/religie – refuzul serviciului sub arme poate conduce la serviciu alternativ în cadrul armatei (activități civice, sanitar-voluntare etc.).

Foto descriptiv. Sursă foto: generată cu AI și Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC),

Sursă video: youtube InformarePreventiva IGSU

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

Percheziţii DNA în Pitești: fost funcționar din cadrul MAE vizat