O intervenție spectaculoasă și extrem de tehnică a avut loc sâmbătă, în zona Bușteni, după ce doi cetățeni germani au rămas blocați pe Peretele Văii Albe, cel mai mare perete stâncos din România.
Cei doi, tată și fiu, practicau escaladă pe un traseu care era mai nou pentru ei și, la un moment dat, nu au mai putut nici să înainteze, nici să coboare. Au făcut ceea ce trebuia făcut într-o astfel de situație: au cerut ajutor prin 112.
Apelul a ajuns la dispeceratul Salvamont Prahova în jurul orei 15:00, iar salvatorii au început imediat pregătirile. Misiunea urma să fie una dificilă, pentru că Peretele Văii Albe are o înălțime verticală netă de aproximativ 400 de metri, iar vremea din Bucegi era instabilă.
Niciunul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale și ambii au refuzat transportul la spital.
Cei doi alpiniști germani sunt, la rândul lor, salvamontiști.
Salvamont Prahova spune că intervenția reprezintă o premieră națională: prima salvare aero din perete realizată în România cu utilizarea sistemului Lezard. Salvamontiștii au descris operațiunea drept „cea mai tehnică misiune aero din România de până acum”.
La finalul intervenției, cei doi alpiniști germani le-au spus salvatorilor români că nu s-ar fi așteptat ca în România să fie posibilă o astfel de operațiune cu elicopterul și au comparat nivelul intervenției cu ceea ce văzuseră în Elveția.
Unul dintre salvatorii care a participat la intervenție, Sergiu Frusinoiu, a povestit pe Facebook întreaga experiență. Redăm integral mesajul său:
Ca un vis frumos.Asa a fost ziua de azi, ca un vis frumos doar ca a fost realitate.Dupa ce, pe la ora trei fara un pic, vine un apel la dispecerat cum ca ar fi niste baieti blocati in Peretele Vaii Albe, se porneste cea mai tehnica misiune aero din Romania de pana acum.
O sa fiu succint.Eram la cotă si colegul de serviciu la dispecerat vine si ma anunta despre apelul acesta in care a aflat ca doi alpinisti nemti ne cer ajutorul, blocati fiind, in cel mai mare perete de stanca din tara noastra, perete pe care echipa noastra il deserveste. Incepe o serie de apeluri, unele catre elicopter, unele catre echipa pentru planul B. Se decid salvatorii pentru cele doua echipe si incep sa ma pregatesc. Pun pe mine corzi, pitoane, spituri, nuci, bormasina, ciocan si alte echipamente tehnice pana cand simt ca imi dublez greutatea. Stiam ca situatia va fi una dificila si ,cu instabilitatea meteo, se puteau intampla destule, asa cum s-a si intamplat.Dupa ceva timp elicopterul 337 de la Mures pune skid-urile pe pamant si ne trezim in mijlocul unei dezbateri in legatura cu planul de actiune. Hotaram, ne imbarcam si zburam spre perete. Dupa ce reperam victimele, trolistul imi face semn ca incepem insertia. O insertie prin troliere dificila pentru toti.Elicopterul foarte aproape de perete solicitand pilotii, cablul troliului foarte lung, solicitand trolistul si zona foarte ingusta, mai degraba o grota in care trebuia sa intru perfect ca sa reusim. Plin de adrenalina, infig mana intr-o priza si ma trag spre reguparea in care stateau cei doi si conectez coada Lezard-ului, actiune care marcheaza finalul trolierii. Elicopterul pleaca degraba si in timp ce eu amenajez un amaraj solid si echipez prima victima, al doilea salvator este adus pentru a o extrage.Planul nu a functionat. Odata cu inceperea trolierii, in cateva secunde, ca in basme, valea se umple de ceata si elicopterul este fortat sa faca un escape cu salvatorul in cablu.Incepe ploaia. Mocaneasca. Cat sa isi faca loc pana in cele mai umbrite zone ale corpului in timp ce dau gauri cu bormasina si construiesc amaraje pe sunete de tunete.Dupa multa munca si manevre tehnice, reusesc sa ii aduc pe cei doi in siguranta la baza peretelui, moment in care un superb curcubeu isi face aparitia si ploaia se opreste. Elicopterul poate lucra din nou si asa colegul Andrei este troliat si extrage prima victima, ramanandu-mi sarcina de a iesi cu cea de-a doua.Ajuns inapoi la cota, aflu ca cei doi sunt din breasla mea, salvamontisti si ne marturisesc ca nu ar fi crezut ca in Romania se fac asemenea salvari cu elicopterul, poate doar in Elvetia, la care ii raspund: „we’re evolving”.Un mesaj primit de la un coleg, imi spune: „ti-ai indeplinit visul sa faci salvare din Peretele Vaii Albe” si asta a descris exact ce simt.Desi se simte ca o destinatie, dupa ani de pregatire personala si antrenamente cu colegii, de fapt, e doar un inceput de drum.
Multumirile merg spre echipajul elicopterului 337 si spre colegii de la Salvamont Prahova a caror tinta este evolutia si profesionalismul.”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.


























