România are în vedere producția unor echipamente speciale, respectiv drone militare și minisubmarine. Este anunțul oficial făcut, săptămâna aceasta, de Vasilie Dîncu, ministrul apărării.
Fabricarea de armament nu este unul dintre punctele forte ale industriei de specialitate din România, dar această zonă ar putea căpăta un alt avânt prin intermediul unor joint venture făcute cu alte state, mult mai avansate pe acest capitol, precum Germania, Italia, Statele Unite și Israel. Demersurile au ca scop întărirea Flancului Estic al NATO, în viitor.
Submarinele de buzunar au făcut istorie încă de la Pearl Harbor
Minisubmarinele au maxim 50-150 t cu 2 sau 6-8 oameni la bord. Sunt produse atât în variantă militară, cât și în variantă civilă și pot fi transportate la bordul unor nave sau al unor alte submarine până la locul de acțiune.
Sunt folosite pentru a plasa încărcături explozive sub navelele de război sau vasele comerciale ale adversarilor. Sunt, de regulă, dotate cu torpile și mine și pot căra încărcături explozive. Sunt pilotate de către scafandrii militari care utilizează aparate de respirat în ciruit închis cu oxigen.
Mai sunt numite submarine de buzunar sau submarine pitice.
În istoria conflictelor, au avut roluri strategice:
» Japonezii au utilizat 5 astfel de minisubmarine, fiecare având două torpile de 450 mm, în atacul de la Pearl Harbor.
»Armatele aliate ale Japoniei și Germaniei, precum și marina italiană le-au folosit intens în cel de-al doilea război mondial.
»În timpul operațiunii Ironclad, un submarin de buzunar japonez a reușit să intre în portul Diego Suarez și a lovit cuirasatului britanic Ramillies, iar un al doilea a scufundat petrolierul britanic Loyalty.
» Germania a a aruncat în război două flotile de submarine de buzunar care au reușit să scufunde câteva zeci de nave cu un tonaj total de peste 200 000 tone.
» Britanicii le-au folosit, la rândul lor, pentru a scufunda cuirasantul Titpitz.
Cel mai ușor submarin personal costă 975.000 de euro
Așa cum spuneam, acestea se fabrică și în circuit civil, fiind la mare căutare printre miliardarii lumii.
Minisubmarinele personale sunt în trend pentru cei care și le permit în scop recreațional.Sunt folosite pentru plimbări, turism, filmări, sporturi nautice.
Unele au capacitatea de a sta sub apă până la câteva săptămâni, așa cum este iahtul submarin Migaloo, una dintre cele mai noi jucării ale miliardarilor.
Prețul minisubmarinelor private pornește de la 16.000 USD și ajunge până la peste 2 miliarde USD.
Cele mai cunoscute modele sunt cele DeepFlight, compania producând cele mai avansate și performante submarine personale din lume.
În 2020, Compania olandeză U-Boat Worx a anunțat lansarea celui mai ușor submarin personal de lux contruit vreodată: Nemo. Acesta are două locuri și costă 975.000 de euro.
Se poate scufunda până la 100 metri adâncime, dezvoltă o viteză de cinci kilometri/oră și poate rămâne scufundat până la opt ore.
Dronele militare – tehnologia viitorului
În ceea ce privește dronele militare, aceste aeronave fără pilot devenite deja celebre, funcționează fie ghidate de un pilot automat aflat la bordul lor, fie prin telecomandă, fie prin coordonare dintr-un centru de control aflat la sol sau pe o altă aeronavă.
Dronele militare sunt folosite, cu precădere, pentru recunoaștere, supraveghere, spionaj sau în scop combativ. În funcție de scop ele au ca sarcină utilă aparatură de recunoaștere sau/și arme.
Dronele aeriene au cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare rapidă, mai ales în domeniul militar. Multe guverne au bifat investiţii financiare serioase pentru dezvoltarea acestui tip de înzestrare militară, înţelegând repede care este valoarea reală de întrebuinţare a acestor noi tehnologii în domeniul apărării.
Specialiștii consideră că dronele militare reprezintă practic viitorul tehnicii militare, motiv pentru care lista companiilor de cercetare şi producţie de drone militare devine pe zi ce trece tot mai mare.
I se va alătura și România, conform anunțului făcut de Ministrul Apărării.
Ministrul Dîncu: Noi fabrici de armament în România în 2-3 ani!
“O să avem cel puţin subansamble, dar vom avea producţii de drone în România, vom avea producţii de minisubmarine, vom avea producţii legate de armament şi în zona blindatelor.
Avem deja unităţi de mentenanţă, cum este la Bacău, de exemplu, unde se face mentenanţă pentru F16. Sperăm că vom putea acredita cât mai multe centre naţionale de gen şi pentru blindate”, a declarat ministrul.
Vasile Dîncu a precizat că vor fi deschise și noi unități de fabricare a armamentului pe teritoriul țării, în următorii 2-3 ani.
Raportat la obiectivele specifice ale acestei înzestrări noi, ministrul a precizat că echipamentele cele mai eficiente pentru apărare sunt Iron Dome – un sistem mobil de rachete, folosit deja de germani.
Iron Dome este un sistem mobil de rachete, un sistem care poate să apere 150 de kilometri pătrați. Este un scut anti-rachetă și pentru cele nedirijate. Poate să detecteze inclusiv tipul de zonă în care dacă ajunge: populată sau nepopulată.
Bani mai mulți – așteptați pentru înzestrarea armatei
În ceea ce privește finanțarea, Vasile Dîncu și-a manifestat încrederea că, anul viitor, vom avea aprobarea legislativului pentru o creștere relevantă a bugetului acordat sectorului de apărare. Ministrul a anunțat că există deja o listă de achiziţii în programarea din documentul strategic Armata României 2040.
„Asta înseamnă că avem un prag de raportare şi de înzestrare în 2026, unul în 2032 şi unul în 2040. Evident că dacă vom avea bani în plus în primul rând vom mări procentul din acest buget de înzestrare. Contează ce sume vom avea, contează foarte mult potenţele pe care le are şi le avea în viitor, mai ales, industria noastră de apărare, pentru că în acest moment cel mai important lucru ar fi nu să cumpărăm totul din afară, ci mai degrabă să producem mai mult în România”, a menţionat Dîncu, potrivit Agerpres.
Citește, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Avioane de atac din Rusia au intrat în spațiul aerian al Suediei! Erau înarmate nuclear
