Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și ING Bank trag un semnal de alarmă privind creșterea numărului de înșelătorii romantice în luna iubirii. Infractorii cibernetici profită de vulnerabilitatea emoțională a victimelor pentru a le convinge să trimită sume importante de bani.
Cum acționează escrocii romantici?
Cei care practică acest tip de fraudă își creează identități false, de multe ori folosind imagini ale unor actori celebri, personalități publice, soldați sau medici aflați în misiuni umanitare, dar și oameni de afaceri care pretind că se află temporar într-o situație dificilă. Ei activează pe platforme de dating și pe rețele sociale, unde stabilesc relații virtuale rapide, bazate pe promisiuni de dragoste adevărată.
Un soldat poate cere bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa fonduri blocate într-un cont bancar. Un presupus om de afaceri poate pretinde că a avut o problemă în timpul unei călătorii de afaceri și solicită un împrumut temporar. Scenariile sunt mereu dramatice, construite astfel încât să declanșeze empatie și ajutor financiar din partea victimelor.
După stabilirea relației și crearea unui sentiment de apropriere și încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgențe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situații dramatice, care necesită întotdeauna bani.
Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o țară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neașteptată în timpul unei călătorii de afaceri și cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp.
Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă.”, explică Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Cine sunt victimele preferate?
Escrocii sentimentali vizează frecvent persoanele singure, divorțate sau văduve, în special pe cele cu vârsta de peste 50 de ani. Aceștia profită de lipsa de experiență a unor utilizatori în mediul online și de vulnerabilitatea emoțională a acestora. În plus, ei caută persoane cu venituri stabile, care ar putea fi mai dispuse să ofere ajutor financiar.
Pentru manipulare, infractorii folosesc tactici precum „love bombing”, adică mesaje pline de afecțiune exagerată, menite să creeze rapid o legătură emoțională puternică. De asemenea, pot trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte) pentru a-și susține poveștile.
Cei care comit escrocherii romantice sunt experți în ceea ce fac, sunt răbdători și meticuloși, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emotionali și par de cele mai multe ori autentici, grijulii și credibili. Unii dintre escroci sunt prezenți pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media.
În conversațiile avute cu potențialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
Astfel, dacă ați stabilit o relație la distanță pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic și nu o cunoșteați inainte, analizați cu atenție situația și puneți-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgență, în acel moment trebuie să vă activați reflexele de securitate. Atunci când aveți suspiciuni, nu ezitați să cereți ajutor! ”, avertizează Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
Sfaturi de la DNSC & ING pentru prevenirea fraudelor romantice
Pentru a preveni fraudele romantice, DNSC și ING Bank oferă câteva sfaturi esențiale:
- NU trimiteți bani! Oricare ar fi circumstanțele, nu trimiteți niciodată bani unei persoane pe care nu o cunoașteți personal, indiferent de motivele invocate.
- Nu oferiți niciodată informații precum datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date.
- Aveți grijă ce postați și faceți public online. Atacatorii se pot folosi de informatiile publicate pe social media pentru a vă înțelege și aborda cu mai mult succes online.
- Verificați informațiile legate de persoana cu care corespondați online. Cercetați fotografia și profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut și pe alte site-uri sau apartine altcuiva.
- Raportați imediat! Dacă ați fost contactați de o persoană suspectă care vă cere bani, raportați profilul pe platforma respectivă și contactați autoritățile.
Foto: Adobe Stock
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
