Un avocat din România nu va mai putea reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) timp de doi ani, după ce a folosit inteligența artificială.
Decizia a fost luată pe 13 noiembrie 2026 de președintele CEDO, în urma unei propuneri motivate formulate de Camera care analiza dosarul în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților.
Problemele au apărut după ce judecătorii au verificat documentele depuse de avocat și au constatat că acestea conțineau numeroase referințe greșite la jurisprudența Curții. Printre acestea se numără citarea unor cauze inexistente („halucinate”), citarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții, precum și citarea unor cauze existente, dar irelevante pentru argumentele invocate sau care contrazic în mod flagrant susținerile pe care pretind că le sprijină.
Întrebat cu privire la aceste nereguli, avocatul a recunoscut că a utilizat programe de inteligență artificială pentru redactarea documentelor. Acesta a descris problemele drept „inexactități” și „erori de citare”.
Explicațiile nu au fost însă suficiente pentru Camera CEDO, care a apreciat că nu era vorba despre câteva greșeli izolate, ci despre un tipar de erori numeroase, repetate și de fond.
Camera a luat în considerare și declarația prin care avocatul a recunoscut că nu a verificat în mod corespunzător toată jurisprudența citată, dar a conchis că această recunoaștere reprezintă o minimalizare a situației de fapt. În cazul anumitor referințe de jurisprudență nu s-a efectuat niciun fel de verificare. Concluzia Camerei s-a întemeiat pe faptul că multe erori aveau caracter repetitiv și ar fi putut fi detectate cu ușurință printr-o simplă verificare a HUDOC.”, se arată în comunicatul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)
Avocat român, exclus doi ani de la reprezentarea clienților la CEDO după ce a folosit inteligența artificială
În analiza situației, Camera a avut în vedere Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei și Codul deontologic al avocatului român.
Potrivit Curții, avocații au obligația de a da dovadă de profesionalism și de un nivel ridicat de diligență atunci când reprezintă părți în fața instanței europene. Prin urmare, toate referințele și argumentele juridice generate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuiau verificate cu atenție, prin raportare la surse oficiale.
În acest caz, verificarea putea fi făcută inclusiv prin consultarea bazei de date HUDOC, care conține jurisprudența CEDO. Camera a reținut că unele dintre informațiile citate nu au fost verificate deloc, iar multe dintre erori ar fi putut fi descoperite cu ușurință printr-o simplă consultare a acestei baze de date.
Mai mult, modul în care au fost întocmite documentele a afectat activitatea Curții. Judecătorii au fost nevoiți să aloce timp suplimentar pentru verificarea observațiilor, să declanșeze procedura de excludere și să poarte corespondență cu celelalte instituții implicate.
În aceste condiții, Camera a considerat că sunt îndeplinite circumstanțele excepționale care justifică interzicerea reprezentării sau asistării unei părți în fața CEDO.
Decizia nu înseamnă excluderea definitivă a avocatului. Potrivit comunicatului Curții, acesta poate solicita restabilirea drepturilor de reprezentare, în condițiile prevăzute de Regulamentul CEDO.
De asemenea, măsura îl vizează strict pe unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților din dosarul respectiv. Avocatul, reclamanții, Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași au fost informați cu privire la decizie și la motivele care au stat la baza acesteia.
FOTO: Linkedin / descriptiv
























