Seismul din Turcia, soldat cu victime și pagube materiale incomensurabile, ne-a făcut, din nou, să ne gândim cât de feriți suntem noi, argeșenii, în cazul unei calamități de această natură. An de an, la nivel de județ, dar și la cel al unităților administrativ-teritoriale, se întocmește Planul de Acțiune și Analiză a Riscurilor (PAAR), în care este și o secțiune dedicată cutremurelor.
„Cele mai frecvente cutremure manifestate în judeţul Argeș sunt cele produse în zona seismică Vrancea. Riscul seismic în zona epicentrală Vrancea arată că în această zonă există aproximativ 90% probabilitate de producere a unei mişcări seismice cu magnitudine maximă aşteptată de 7,5 Richter, o dată la 200 ani, (în interpretarea INFP Bucureşti)”, se arată în PAAR pe 2022, aprobat de Consiliul Județean Argeș.
„Județul Argeș este dispus în zona de intensitate seismică de 7 grade pe scara MSK (nr. Mercalli) și perioadă medie de revenire de 50 de ani”, se menționează în același document.
Piteștiul este într-o zonă cu intensitate seismică de 6-7 grade
Ținând cont de parametrii de calcul conform scării Mercalli, oraşele Topoloveni, Ştefăneşti şi Costeşti se află amplasate într-o zonă pentru care intensitatea seismică este VIII, iar pentru municipiile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Arges şi oraşul Mioveni aceasta este VII.
Așa cum se arată pe scara Mercalli, VII definește un seism „foarte puternic”, de 6-7 grade, care produce avarii ușoare până la moderate la structurile de rezistență obișnuite și avarii considerabile la construcțiile slab executate sau necorespunzător proiectate.
Un seism de intensitate VIII este clasificat ca „distructiv”, de peste 7 grade, și care poate duce la deteriorări ușoare la structurile proiectate seismic și la avarii considerabile la clădirile obișnuite. În schimb, cele executate de mântuială se vor prăbuși. De asemenea, sunt prevăzute dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coșurilor înalte, a monumentelor etc.
Clădirile cele mai vulnerabile la cutremure puternice
Conform PAAR 2022, categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic sunt:
– clădirile înalte (peste 5 niveluri) cu schelet de beton armat, construite înainte de 1940 fără protecţie antiseismică;
– construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci, care luau în considerare forţe seismice mai reduse;
– clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.
În PAAR 2022 sunt cuprinse și listele cu clădirile expertizate și încadrate la risc seismic, dar și cele care necesită expertizare, pe care le găsiți în continuare.
Construcțiile expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, la nivelul județului sunt:
♦ Pitești: · bl. 72 B, str. Vasile Alecsandri, nr. 10 · bl. D 24, str. Exercițiu, nr. 107 · bl. P3, str. Ion Tache, nr. 25 · bl. 18 bis, Bd. Libertății, nr. 10 · bl. M 1A, str. Pecarilor, nr. 2 · bl. L1, str. Exercițiu, nr. 214 · bl. L2, str. Bradului · bl. 37, str. Carol Davila, nr. 7 · bl. B1, Bd. Petrochimiștilor, nr. 16 · bl. B3, str. Victoriei, nr. 12 A · bl. 12A, str. Victoriei, nr. 12 A · bl. 87, str. Victoriei, nr. 87 · bl. 89, str. Victoriei, nr. 89 · bl. 85, str. Victoriei, nr. 85.
♦ Topoloveni: · Liceul „Ion Mihalacheˮ, str. Calea București, nr. 131; · Școala Generală „Nicolae Cristescuˮ, str. Calea București, nr. 62 · Grădinița Slt. „Mihai Mihailˮ, str. Soldat Mihail · Școala Generală Țigănești, sat Țigănești.
♦ Câmpulung: ·Casa de Cultură, str. Republicii, nr. 61· Școala de muzică Câmpulung, str. Mărășești, nr. 15 · Spitalul Municipal Câmpulung, str. Dr. Costea, nr. 8 · Grădinița cu Program Prelungit Nr. 4, str. Negru Voda, nr. 139 · bl. 5, str. G-ral Simionescu.
Construcţiile din Piteşti care necesită expertizare pentru încadrarea în clasele de risc seismic
♦ Cartier Trivale: · bl. 12 A, 1970 · bl.12 B, 1970 · bl. 12C, 1970 · bl. 12D, 1970 · bl. 12 E, 1970 · bl. 86, 1972 · bl. 87, 1972 · bl. 88, 1972 · bl. 89, 1972 · bl. 90, 1972.
♦ Cartier Craiovei: · bl. 1, 1965 · bl. 9, 1965 · bl. 10, 1965 · bl. 11, 1965 · bl. 53, 1966.
♦ Cartier Gară Sud: · bl. 214, 1963.
♦ Cartier I.C. Brătianu: · bl. A 2, 1979 · bl. A 3, 1979.
♦ Str. Griviței: · bl. B 16, 1972.
♦ Cartier Războieni: · bl. H2, 1975.
♦ Cartier Nord: · bl. L5, 1976 · bl. L6, 1976.
♦ Str. Pictor Nicolae Grigorescu: · bl.A, 1972 · bl. B, 1972 · bl. C, 1972 · bl.D, 1972 · bl.E, 1972 · bl.F, 1972 · bl. G, 1972 · bl. H, 1972.
♦ Cartier Theodor Aman: · bl. 1, 1972 · bl. 2, 1972 · bl. 90, 1972.
♦ Str. Negru Vodă: · bl. 2, 1963 · bl. 1, 1965 · bl. 4, 1961.
♦ Str. General Simionescu: · bl. A 1, 1979 · bl. A 3, 1977.
♦ Str. Emilian Paveliu: · bl. 4, 1963 · bl. 5, 1964.
♦ Str. I.C. Brătianu: · bl. 5, 1965 · bl. A 2 a, 1975.
♦ Str. Dumitru Lazea: · bl. A2 B, 1976.
♦ Str. Alimanisteanu: · bl P7, 1972.
♦ Str. G. Topîrceanu: · bl C2, 1977.
♦ Str. General Posoiu: · bl 3, 1963.
♦ Str. Poenaru Bordea: · bl A 11, 1980.
♦ Str. Rahovei: · bl. 3, 1963.
♦ Str. Nicolae Leonard: · bl. 5, 1963.
Încep investițiile în adăposturile de protecție civilă
Seismul din Turcia și războiul de la graniță au trezit interesul cetățenilor și pentru adăposturile de protecție civilă. Adăposturile de la subsolul blocurilor nu sunt pentru cutremure, acestea sunt destinate pentru situații de război sau de accident/atac nuclear.
În Argeș, conform listei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, sunt 153 de adăposturi de protecție civilă. Cele mai multe sunt în Pitești, 108, urmat de Curtea de Argeș cu 11, Mioveni cu 8, Câmpulung – 7, Topoloveni – 6, Moșoaia și Bradu câte 4, Micești – 2, Costești, Oarja și Suseni cu câte unu.
În administrarea Primăriei Municipiului Pitești sunt 86 de adăposturi, majoritatea la subsolul blocurilor. Anul trecut, în martie, în contextul conflictului din Ucraina, primarul Cristian Gentea, alături de colegi din aparatul administrativ a luat la pas aceste spații, iar imaginea de ansamblu nu a fost una foarte bună. După cum ne-a declarat acesta, multe dintre adăposturi fuseseră transformate în spații de depozitare folosite de către locatari, însă acum sunt libere și vor începe investițiile pentru îmbunătățirea condițiilor și a securității.
În 2002, adăposturile au fost transferate în administrarea municipalității de către Consiliul Județean și erau într-o stare jalnică. An de an s-au achiziționat și montat instalații de filtro – ventilație, care sunt funcționale, la fel și partea de instalații electrice. O parte dintre adăposturi sunt în stare bună, altele lasă de dorit, însă de anul acesta începe un proces de reabilitare a lor. Am alocat 240.000 lei și vom începe cu primele 5 adăposturi, iar an de an vom continua această operațiune.”, a explicat primarul Cristian Gentea.
