Echipe tinere de medici au preluat conducerea unor secții din cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești. Aceștia vin cu noi metode de management, cu dorința lucrului bine făcut în echipă și activitate practică esențială pentru bunul mers al unității. Sunt devotați pacienților și atenți la detalii care pot face diferența între viață și moarte! Pe lângă modernizările care au avut loc la cea mai importantă unitate spitalicească din județ și aparatura performantă achiziționată, preocuparea de bază a conducerii ține de asigurarea cu personal de calitate, profesioniști care să poată face față tuturor provocărilor medicale. Unul dintre acești tineri specialiști este medicul ATI Mihai-Constantin Tudor, medic coordonator al Secției Anestezie și Terapie Intensivă, una cu cel mai mare grad de dificultate, extrem de solicitantă, secție indispensabilă spitalului.
Mihai-Constantin Tudor, medic specialist ATI, are 35 de ani, este căsătorit și tatăl a doi copii. A urmat cursurile Colegiului Național „Alexandru Odobescu”, fiind absolvent al Universității de Medicină și Farmacie Craiova, în anul 2016. A început rezidențiatul la Spitalul Fundeni din București și de aproximativ 5 ani este medic în județul natal. A lucrat mai întâi la Spitalul Municipal Mioveni, iar din ianuarie 2025 este medic coordonator al Secției de Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești.
Aparținătorii sunt dificili
- V-ați început cariera de medic ATI în Argeș, în perioada pandemiei de COVID. Ați simțit că este un început greu al meseriei dumneavoastră?
Tu, ca medic rezident, în anul 4 spre 5, acumulezi cele mai multe cunoștințe. A venit COVID-ul și a închis Bucureștiul. A trebuit ca spitalele să se reprofileze și, într-un spital în care făceai foarte multe, am ajuns să facem un singur lucru. Nu mai existau alte boli, doar COVID. Eu am cerut să plec de la Spitalul Fundeni și să vin în Argeș. În București, erau mulți medici, dar în provincie era greu. Toți medicii luptau din greu și nu aveau resurse. Eu, fiind născut și crescut în Pitești, m-am simțit cumva obligat să plec și să vin în Argeș, să ajut. Dacă nu era cu COVID-ul, nu ajungeam în Argeș. Deja mă îndreptasem spre București, eram de 4 ani acolo. Am ajuns la Mioveni, unde am găsit o echipă foarte bună. Am venit cu alți câțiva rezidenți care nu erau din Pitești. Am văzut cum se dezvoltă spitalul. Am stat acolo aproape 5 ani.
- Cum ați ajuns la Spitalul Județean de Urgență Pitești?
Setea profesională de a vedea mai mult m-a împins către Județean. Am venit aici, în decembrie 2024, detașat voluntar două luni, că erau medici foarte puțini. Am văzut secția, am văzut spitalul și potențialul secției.
- Cu ce venea în plus Spitalul Județean?
Cu cazuri. Aici tot ce înseamnă urgență vine aici (n.r. ATI). Am zis că vreau mai mult de la mine și să fac mai mult. M-a sunat domnul director medical Costin Ștefan și mi-a propus să vin aici ca șef, cum erau și ceilalți tineri care veneau de la 1 ianuarie. Am mai cochetat cu șefia, că am fost medic coordonator vreo doi ani și la Mioveni, în Camera de Primiri Urgențe. Știam ce mă așteaptă, știam că o să-mi fie greu. Avantajul meu este că sunt tânăr și am timp, dar cel mai mare avantaj este că veneam din exterior și nu mă influențează nimeni de aici, plus conducerea care te susține foarte mult. Aparținătorii sunt mult mai dificili aici față de Mioveni. Pentru că sunt mult mai mulți. La Mioveni, dacă aveau 4 pacienți în același timp, aici sunt și 20 de pacienți în terapie intensivă și trebuie cu fiecare în parte să discuți. E o complexitate mult mai mare și este mai greu să le explici, să înțeleagă. Și încerci să le explici, iar ei îți pun tot felul de întrebări, că citesc pe internet.
Doctorul Google îi „bate” pe medici!
- Vă confruntați deseori cu doctorul „Google”?
Da. Doctorul Google ne „bate” foarte tare pe partea de medicină, noi spunem una și aparținătorii ne spun altceva, că, de, doctorul Google nu citește numai din studii, el citește și din tot ce apare pe net, recenzii etc. Și mai e și ChatGPT cu legile. „Știm noi o lege care îmi dă mie dreptul ca aparținător să fac ceva.” Și vine la mine cu o lege din codul penal care nu se aplică și în civil. Te adaptezi, discuți cu ei. Ne întreabă: „Aveți tot ce trebuie?”, „Avem tot ce trebuie”. Sunt aparținători care, cum ajunge pacientul, își doresc să-l transfere. Păi eu, ca spital, nu pot să cer transferul pacientului atâta timp cât am tot ce-mi trebuie să îl tratez. Ei, ca aparținători, pot să o facă, dar trebuie să caute un medic, un spital care îl primește. Eu fac totul să îl salvez, că ăsta este rolul meu.
- Reușesc medicii de la SJU Argeș să combată expresia „cel mai bun medic la Județean este drumul spre București”?
De când am venit eu aici, n-am transferat niciun pacient la București! Am avut cu ce să-i tratez, am explicat familiei că este pe mâini bune. La un singur pacient familia insistă să-l transfere, dar nu-l primește spitalul la care se dorește transferul pentru că nu au locuri.
- Aceasta este prima schimbare de când ați venit medic coordonator?
Eu nu am găsit aici dezastru. Am găsit un loc care funcționa destul de bine, dar care avea nevoie de o gură de aer. În continuare avem nevoie de mai mulți medici, asistenți, dar lucrurile nu țin neapărat de mine sau de conducere, care face toate demersurile, dar posturile sunt blocate deocamdată. Asistenții muncesc foarte mult. Am găsit asistenți devotați, asistenți uniți.
Toți facem o echipă!
- Cât de mult contează echipa?
Foarte mult. La ATI nu poți să lucrezi decât în echipă. Oriunde am fost în ATI, dacă nu există echipă, nu ai cum să lucrezi. Nu am văzut nicăieri să fie medicul și pacientul. Nu ai cum! Sunt pacienții noștri. Suntem medici, asistenți, infirmieri și toți facem o echipă să-i tratăm. Dacă fiecare își face treaba lui, lucrurile merg bine. Noi trebuie să știm toți pacienții, că mai ales în gardă, de la ora 14.00 până a doua zi la 8.00, toți pacienții sunt ai tăi, trebuie să-i știi, trebuie să știi de ce s-a pus tratamentul respectiv și discutăm.
- Dacă ați avea posibilitatea, în condițiile în care Ministerul Sănătății ar aproba, să vă convingeți un coleg să vină la SJU Pitești, cu ce argumente ați merge în fața lui?
Am câțiva colegi pe care încerc să-i conving. În primul rând, este greu să convingi medici din alte orașe să vină în Pitești, dar sunt colegi din Pitești cărora le spun că avem o conducere care ne sprijină, că avem materiale și tot ce ne trebuie, că avem o echipă tânără cu dorința de a evolua. „Aici o să ai de toate, o să faci de toate profesional”. Urmează să renovăm secția și să ne extindem. Mulți medici s-au ferit să vină aici, pentru că este greu, nu este ușor, dar este satisfăcător profesional.
- De ce ați ales ca specializare ATI și nu cardiologie sau medicină generală, spre exemplu?
Eu am vrut să mă fac chirurg! Am făcut practica de vară în timpul facultății aici, timp de trei ani, și veneam în gărzi. Țin minte că, spre dimineață, plecam acasă și când îmi întindeam picioarele pe pat îmi pulsau de durere de la atât stat în picioare. Atunci am zis că nu pot să fac asta, să stau atât de mult în picioare. Voiam să vin în Pitești și, când am văzut că este post de rezident la ATI la Mioveni, am luat postul. Voiam să mă fac doctor, dar ce fel de doctor nu mă gândisem. Când am ajuns la Fundeni medic rezident, în primele trei săptămâni am vrut să renunț. A fost un șoc!
- Ce vi se pare cel mai greu ca medic de ATI?
Cel mai greu este să anunți un deces. Mai ales dacă este un pacient tânăr, la care ai muncit mult ca să-l salvezi. Cel mai greu mi s-a părut când am făcut partea de pediatrie și trebuia să anunți părinții că le-a murit copilul. Asta mi se pare cel mai greu. De aceea nici nu pot să lucrez cu copiii. Am copii și… cel mai greu asta mi s-a părut, să dai telefonul acela în care anunți un deces!
Secția de Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul SJU Pitești are 30 de paturi, 5 dintre acestea fiind pentru toxicologie. În prezent, aici lucrează 6 medici angajați, 6 medici colaboratori care fac numai gărzi și 3 rezidenți. Schema actuală, deși nu este completă, permite funcționarea cu două linii de gardă, cu doi medici ATI, nu o singură linie, așa cum a funcționat mulți ani pe fondul deficitului de personal.
Material realizat de Monica Sandu.
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Spitalul Județean de Urgență Pitești a avut venituri de peste 355 milioane de lei în 2025
