Mediul de afaceri argeșean nu vede cu ochi buni creșterea salariului minim

Guvernul va majora salariul minim brut de la 1 iulie. Măsura, aplicată la nivel național, vizează peste 1,7 milioane de salariați și va schimba modul de calcul al taxelor salariale.

Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei, conform HG 146/2026, publicată în Monitorul Oficial în data de 13 martie 2026. Această majorare reprezintă o creștere de 275 lei brut, echivalentul a 6,79% față de valoarea actuală de 4.050 lei.  După această schimbare, un angajat plătit cu salariul minim va primi cu 119 lei mai mult în mână, adică 2.613 lei. Statul însă va încasa cu 156 lei mai mult din taxe.

Din suma totală a salariului brut, 200 de lei nu vor fi impozitați, iar aceeași sumă de 200 de lei nu se va lua în calcul pentru CAS (25%) și CASS (10%). Această facilitate se aplică doar dacă salariul de bază este exact salariul minim și sunt respectate limitele de venit, angajatorul plătind taxe doar pentru 4.125 lei, nu pentru toți cei 4.325 lei. Până la 1 iulie, din salariul minim de 4.050 de lei, 300 de lei nu se impozitează, angajatorul plătind toate taxele pentru restul de 3.750 de lei.

Salariul minim pe economie s-a modificat periodic de-a lungul timpului, astfel încât angajatorii au fost nevoiți să se adapteze rapid într-un context fiscal în perpetuă schimbare. Mediul de afaceri argeșean nu vede însă cu ochi buni această majorare, considerată mai degrabă o povară fiscală decât un ajutor pentru angajați.

Gheorghe Badea, GIC: „Creșterea salariului nu a fost în niciun caz hotărâtă în raport cu rezultatele economiei țării”

„În orice economie, în orice sistem, creșterea salariilor într-o anumită grilă trebuie să fie corelată cu puterea economică și cu toți indicatorii de performanță ai economiei. Dacă, așa cum s-a întâmplat în ultimii 10 ani, creșterile vor fi făcute fără fundament, vor exista situații neplăcute în lanțul economic. Aceste majorări nu trebuie să depășească potențialul real al economiei. Altfel, nu creezi o economie puternică, sănătoasă, cu stabilitate și progres. Creșterea salariului minim este înșelătoare, pentru că, de fapt, el atrage majorări la toate nivelele, existând o corelație între cele două fenomene”, explică Gheorghe Badea, fondator al Grupului Industrial Componente.

Conform domniei-sale, angajatul are în primă fază un câștig ca urmare a acestei majorări, însă, după câteva luni, pierderea poate fi mai mare decât câștigul, prin mărirea inflației derivate din majorarea salariului.

„Creșterea salariului minim nu a fost în niciun caz hotărâră în raport cu rezultatele economiei țării. Creșterile economice sunt atât de insignifiante, încât nici nu te-ai putea gândi să crești salariile, mai ales în condițiile deficitului pe care îl avem. În condițiile concurenței acerbe care există pe piață, nu poți lua în calcul majorări de prețuri, și singura soluție, dacă o poți aborda, este creșterea productivității”, punctează Gheorghe Badea, unul dintre antreprenorii cei mai puternici din industria argeșeană și din alte domenii de business.

Ruxandra Stoica, Asociația HoReCa: „Cu siguranță, majorarea nu a fost gândită pentru salariați!”

„Pe de o parte, era nevoie de o oarecare creștere, având în vedere faptul că inflația este foarte mare, iar viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi este din ce în ce mai scumpă, dar – în același timp – pentru firme, este din ce în ce mai greu să suporte povara fiscală și inflația. Este un cuțit cu două tăișuri. Consumul este prăbușit, anul acesta  avem o  scădere de cel puțin 25-30%, dacă ne referim la piața de servicii. Nu mai putem susține încă o creștere salarială, cu atât mai mult, cu cât aceasta înseamnă mai mulți bani către taxe decât către angajat.

 

Cu siguranță, majorarea nu a fost gândită pentru salariați, a fost gândită pentru o colectare și mai mare a taxelor și, poate, și ca o chestie electorală. Este o sumă mică, dar pentru noi, luând în calcul fiecare angajat, povara este cu mult mai mare. Și rău este că nu le dăm oamenilor bani semnificativ mai mulți, ci doar plătim taxe mai mari”, explică – pentru „Ancheta” – Ruxandra Stoica, reprezentant al Asociației HoReCa Argeș.

Domnia-sa spune că a luat deja anumite măsuri și că, acolo unde s-a putut, a redus din personal, însă preconizează că, începând cu luna septembrie, vor exista și mai multe restructurări de posturi. Prețurile nu mai pot fi majorate, dat fiind faptul că cererea este foarte scăzută, puterea de cumpărare este mică, în această situație fiind nevoie de eficientizare, lucrând cu echipe mult mai mici.

„Componenta umană este extrem de importantă, pentru sectorul nostru cu precădere. Noi venim după perioada pandemiei, în care mare parte dintre oamenii cu care lucram, calificați în domeniul HoReCA, s-a pierdut. Începusem să formăm din nou oameni pe mai multe posturi, dar, din nefericire, tot ceea ce se întâmplă începând cu 2025 și, probabil până în 2027, o să însemne o altă perioadă de tranziție în industria ospitalității, cât să trecem foarte mult în zona digitalizată, în procese tehnologice ridicate și în a trainui foarte bine oamenii actuali, încât să putem face față cu echipe mai mici”, a mai punctat Ruxandra Stoica.

Victor Marinescu, Star Trading: „Măsura este luată doar pentru a putea colecta mai mulți bani la buget”

„Creșterea salariului minim nu a fost făcută pentru angajați. Este o măsură pe care o ia statul atunci când are nevoie de bani. Prin dobânzile și penalitățile pe care le percepe, statul exercită o presiune mare, iar – pe lângă aceasta – o presiune suplimentară, pusă prin obligativitatea creșterii salariului minim, nu este deloc benefică la momentul la care vorbim. Statul nu ar trebui să fixeze un salariu minim, așa cum nici noi nu putem fixa o taxă maximă, pe care să o plătim. La angajat vor ajunge doar 119 lei, măsura este luată doar pentru a putea colecta mai mulți bani la buget”, a declarat, pentru publicația „Ancheta”, Victor Marinescu, managerul companiei Star Trading.

Conform domniei-sale, nu a existat nicio corelație între decizia de a majora salariul minim și rezultatele actuale ale economiei. În cazul activității pe care o desfășoară, antreprenorul argeșean spune că majorarea salariului se va reflecta în prețuri.

„Voi mări prețurile la produse. Și, probabil, voi vinde mai puțin, nu știu ce se va întâmpla. Întotdeauna, aceste scumpiri generate de statul român nu fac decât să mărească inflația. Eu am o valoare de manoperă pe metru cub de beton turnat și aceasta trebuie păstrată. Dacă se mărește valoarea manoperei pe metru cub, măresc prețul produsului final. Orice scumpire făcută artificial nu face decât ca lanțul economic să suporte aceste consecințe”, a punctat Victor Marinescu.

Constantin Zaharia, Zaris: „Voi fi nevoit să încep să disponibilizez din personal”

„O creștere a salariului minim va aduce foarte multe societăți în pragul falimentului. În momentul în care combustibilul și energia s-au scumpit, materia primă a explodat, această mărire de salariu va fi în detrimentul firmelor, majoritatea mici și mijlocii. Ca angajator, având câteva sute de salariați, dacă până acum am făcut angajări, voi fi nevoit ca – în cel puțin  două luni de zile – să încep să disponibilizez din personal. Am întrerupt momentan inclusiv colaborarea cu societatea de recrutare, pentru angajarea persoanelor asiatice pe care voiam să le aducem”, a declarat Constantin Zaharia, manager Zaris.

Domnia-sa punctează că există o discrepanță uriașă între ceea ce ar trebui să fie o normalitate și ceea ce se întâmplă în economie, în industrie, creșterea salariului minim nefiind într-un acord și echilibru cu tabloul economic actual.

„Statul încearcă să își crească veniturile și să pară personajul pozitiv, dar nu se gândește absolut deloc ce se întâmplă cu angajatorii, dacă mai au posibilitatea să plătească aceste salarii, dacă își mai pot continua activitatea. Dacă până acum eram un tip foarte optimist, acel optimism a mai dispărut. Potrivit datelor pe care le am din piață și de la prieteni care își desfășoară activitatea în panificație sau în alte domenii, la noi producția a scăzut între 15 și 45%”, spune Constantin Zaharia.

Din cauza scăderii puterii de cumpărare, societățile vor ajunge în situația în care nu își vor mai putea vinde produsele, spune domnia-sa. Ca strategie, cu toate că prețurile materiilor prime s-au mărit, costul produselor finale a variat foarte puțin, tendința fiind chiar una de scădere a prețurilor, pentru ca produsele să poată fi vândute în continuare, stimulând consumul.

Ramona Gentărău, expert contabil: „Mediul de afaceri din Argeș are încă o capacitate bună de adaptare, dar această capacitate nu este nelimitată”

„Din perspectiva expertului contabil și fiscal, creșterea salariului minim trebuie privită echilibrat. Pe de o parte, este firesc ca veniturile salariaților să fie ajustate în raport cu inflația, costul vieții și presiunea socială existentă. Pe de altă parte, pentru angajatori, mai ales pentru IMM-uri, majorarea salariului minim nu înseamnă doar o creștere punctuală a salariului brut, ci o creștere a întregului cost salarial. În costul efectiv al firmei, majorarea ajunge la aproximativ 284 lei/lună pentru fiecare salariat încadrat la salariul minim, fără a lua în calcul efectele în cascadă asupra celorlalte salarii din grilă”, explică Ramona Gentărău, expert contabil.

Potrivit domniei-sale, problema principală nu este doar nivelul majorării, ci momentul și predictibilitatea. Multe firme au bugete construite la început de an, contracte deja negociate, prețuri asumate față de clienți și marje mici. În aceste condiții, orice creștere obligatorie a costului salarial trebuie absorbită fie prin reducerea profitului, fie prin majorarea prețurilor, fie prin restructurarea costurilor interne. Trebuie precizat că nu toți angajatorii vor fi obligați să opereze această majorare, întrucât există sectoare în care salariul minim aplicabil este deja superior salariului minim brut pe țară, cum este cazul construcțiilor, unde salariul minim brut este de 4.582 lei/lună.

„Mediul de afaceri din Argeș are încă o capacitate bună de adaptare, dar această capacitate nu este nelimitată. Din discuțiile cu antreprenori din domenii diferite — servicii, comerț, producție, construcții, transporturi sau HoReCa — se observă o presiune tot mai mare pe lichiditate, pe cash-flow și pe capacitatea de a susține costuri fixe lunare. În Argeș, multe afaceri sunt construite pe marje moderate, cu dependență mare de forța de muncă și cu o capacitate limitată de a transfera rapid costurile în prețul final. Asta înseamnă că o creștere a salariului minim poate fi suportabilă pentru firmele stabile, cu productivitate bună și contracte solide, dar devine dificilă pentru firmele aflate deja la limită.  Mediul de business din Argeș încă rezistă, dar rezistă cu efort. Nu suntem neapărat în punctul în care toate firmele vor închide activitatea, însă suntem într-un punct în care deciziile fiscale, salariale și administrative pot accelera sau pot tempera dificultățile existente”, punctează Ramona Gentărău.

Există deja semnale de presiune, opinează expertul contabil. La nivel național, în primele trei luni din 2026 au fost înregistrate 1.829 de insolvențe, în creștere cu 14,31% față de aceeași perioadă din 2025. Pentru Argeș, un indicator important este că în ianuarie 2026 au fost raportate 76 de suspendări de activitate, în creștere cu 49,02% față de ianuarie 2025. Aceste date nu înseamnă automat un val de închideri, dar arată clar că există o zonă de vulnerabilitate.

„Pentru mediul de afaceri, această creștere reprezintă o povară suplimentară, în special pentru firmele cu mulți angajați remunerați la nivelul salariului minim sau în apropierea acestuia. Impactul nu se vede doar în salariul brut majorat, ci și în contribuții, în recalibrarea grilelor salariale, în costurile administrative și în necesitatea actualizării documentelor de personal și salarizare. Presiunea este cu atât mai mare, cu cât firmele se confruntă simultan cu mai multe obligații: termene fiscale strânse, controale mai riguroase, digitalizarea raportărilor, presiune pe colectarea taxelor și un mediu economic în care clienții sunt mai atenți la prețuri. Practic, angajatorul este prins între două direcții: pe de o parte, trebuie să respecte obligațiile salariale și fiscale; pe de altă parte, nu întotdeauna poate majora prețurile suficient de repede pentru a acoperi costurile. Nu aș spune că majorarea salariului minim, luată singură, va determina închideri masive de firme. Dar, adăugată peste celelalte presiuni fiscale, administrative și economice, ea poate deveni un factor decisiv pentru firmele fragile”, explică Ramona Gentărău.

Foto: ediția tipărită

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro: 

700 de argeșeni au căutat un loc de muncă la Bursa „Pas spre angajare”. 185 au fost selectați pentru angajare