Scena politică a fost zguduită de o nouă decizie surprinzătoare a președintelui Nicușor Dan. După săptămâni de negocieri și după ce conducerea PNL s-a pronunțat în unanimitate împotriva formulei de guvernare propuse de la Cotroceni, șeful statului l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe Adrian Veștea, lider liberal și fost ministru al Dezvoltării. Decizia a provocat reacții dure în interiorul Partidului Național Liberal. Președintele partidului, Ilie Bolojan, vorbește despre o încercare de rupere a PNL și despre încălcarea principiilor unei colaborări politice loiale. În același timp, tot mai multe voci liberale susțin că președintele a depășit rolul constituțional de mediator și a devenit un actor activ într-o confruntare politică internă.
Despre desemnarea lui Adrian Veștea, despre relația dintre PNL și Nicușor Dan, despre responsabilitatea PSD în actuala criză și despre costurile pe care România le poate plăti dacă actualul blocaj continuă am discutat cu senatorul Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului României.
- Domnule senator, președintele Nicușor Dan susține că a căutat o soluție pentru ieșirea din criză. PNL vorbește despre o tentativă de rupere a PNL. Nu este o acuzație prea dură?
Există o diferență importantă între a media și a interveni. Rolul constituțional al președintelui este să faciliteze dialogul și să construiască punți între actorii politici, nu să desemneze un premier din interiorul unui partid peste voința exprimată în unanimitate de forurile acelui partid. Nu discut despre omul Adrian Veștea. Discut despre principiu. Partidele își aleg singure liderii, reprezentanții și candidații. Nu îi primesc prin desemnare de la Cotroceni. Când un președinte ignoră o decizie luată democratic de un partid și încearcă să promoveze o soluție alternativă din interiorul acelui partid, este normal să apară întrebări serioase despre intenția reală a demersului.
Este cu atât mai greu de înțeles această decizie, cu cât vorbim despre un partid proeuropean care și-a exprimat clar și public poziția. Poți să fii de acord sau nu cu acea poziție. Dar nu poți pretinde că o respecți în timp ce încerci să o ocolești.
- Există deja voci care vorbesc despre o posibilă ruptură în PNL. Mizează președintele pe o fisură în partid și există acest risc în mod real?
Sigur că există opinii diferite. Există sensibilități. Există orgolii, cum există în orice formațiune politică mare. Dar există și o linie roșie peste care liberalii nu trec: independența deciziei politice a partidului.
PNL nu este proprietatea unui lider și nici a unui grup. Că vor mai pleca unii, este foarte probabil. Dar eu cred că PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, și-a recâștigat demnitatea și că nu va mai accepta niciodată să fie remorca PSD și nici partener în guvernări în care să primeze populismul, nu reforma reală a statului.
Ședința Biroului Politic Național al PNL de astăzi, de la ora 17:00, nu este doar despre desemnarea unui premier. Este despre coloana vertebrală a liberalilor. Este despre respectul pe care îl avem față de voturile primite de la cetățeni și față de românii care așteaptă rezultate reale.
Greșelile trecutului, când ne-am ancorat partidul lângă PSD și am dezamăgit românii, s-au regăsit în rezultatul alegerilor din 2024, când electoratul ne-a sancționat pentru lipsa unei identități politice ferme.
În seara asta nu se votează doar un nume. Se votează demnitatea PNL.
Atunci când renunți la principii pentru avantaje de moment, pierzi mai mult decât o bătălie politică: pierzi încrederea oamenilor și sensul pentru care exiști ca partid.
- Până la urmă, guvernul care ni se propune al cui este? Al PSD? Al președintelui? Al unei majorități care nu există încă?
Cred că aceasta este întrebarea la care românii au dreptul să primească un răspuns clar. PSD a dărâmat guvernul pentru că spunea că are soluții mai bune. A urmat mai bine de o lună de negocieri. Iar rezultatul este că PSD nu trebuie să dea premierul și nici să își asume guvernarea.
În schimb, președintele desemnează un liberal împotriva poziției oficiale a propriului partid. Rezultatul este o construcție politică pe care nimeni nu și-o asumă complet și pe care toată lumea încearcă să o prezinte ca fiind a altcuiva.
De aceea, mulți români au sentimentul că nu asistă la formarea unui guvern, ci la un exercițiu de inginerie politică.
Așa că întrebarea rămâne legitimă: al cui este, de fapt, acest guvern? Este al PSD? Este al președintelui? Este al amândurora? Pentru că, după o lună de negocieri, singurul lucru clar este că PSD a răsturnat guvernul, iar acum președintele pare dispus să forțeze inclusiv o ruptură în interiorul PNL pentru a duce acest proiect mai departe.
- Ați fost un susținător al lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. Vă simțiți trădați?
Nu este vorba despre sentimente personale. Este vorba despre principii.
L-am susținut pe Nicușor Dan pentru că am crezut că va fi un președinte care respectă instituțiile, regulile democratice și autonomia partidelor politice. Tocmai de aceea este greu de înțeles de ce primul mare gest politic al mandatului pare să fie o intervenție directă într-un partid care a fost unul dintre principalii săi susținători.
- PSD spune că PNL caută pretexte și că, în realitate, liberalii nu vor să participe la guvernare într-o perioadă dificilă.
Am fost obligați, prin moțiunea de cenzură, să facem un pas înapoi, pentru că PSD a declarat că nu așa trebuie scoasă România din situația în care se află. Și atunci, în mod normal, ar fi trebuit să ne aflăm în fața celei mai fericite variante: preluarea guvernării de către PSD, partidul care susține că are soluțiile și specialiștii necesari. Doar că PSD… ia-l de unde nu-i.
Dacă voiam să fugim de răspundere, era foarte simplu: votam guvernul Tomac și ne spălam pe mâini. Este mult mai comod să intri într-o formulă pe care o consideri greșită și să dai vina pe alții când eșuează. Dar am făcut exact invers. Am spus că această construcție în sine se dorește a fi fundamentată pe calcule meschine și pe trădări. Or, nu poți construi nimic bun pe așa ceva.
Românii au văzut un guvern dărâmat de cei care spuneau că au soluții mai bune. Au văzut săptămâni întregi de negocieri, mesaje contradictorii și jocuri de culise. Au văzut partide care vor să influențeze guvernarea fără să și-o asume și instituții care, în loc să clarifice lucrurile, au contribuit la și mai multă confuzie. În astfel de momente se produce o eroziune tăcută, dar foarte periculoasă. Oamenii încep să creadă că nimeni nu mai răspunde pentru nimic, că promisiunile sunt doar instrumente de campanie și că regulile se schimbă în funcție de interesele de moment. Iar atunci când se fisurează încrederea publică, și așa șubredă, costurile sunt mult mai mari decât orice cost politic. Pentru că neîncrederea nu alimentează doar dezamăgirea. Alimentează cinismul, radicalizarea și tentația soluțiilor extreme.
De aceea cred că, indiferent cine va câștiga sau va pierde această confruntare politică, există deja un învins cert: încrederea românilor în clasa politică. Iar reconstruirea acestei încrederi va fi mult mai dificilă decât formarea oricărui guvern.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Este oficial. Nicuşor Dan a semnat decretul privind nominalizarea lui Adrian Veştea ca premier
