Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat astăzi, la bilanţul Ministerului Public, că sunt multe întrebări privind modul în care funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ea precizând că este nerezonabil să pretindem că magistratura este singurul segment al societăţii imun la corupţie. Totodată, ministrul a mai precizat și că rezonează cu recomandarea Comisiei de la Veneţia, cea care prevede faptul că procurorii de rang înalt și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru perioade mai lungi de timp, fără posibilitatea de reînnoire a mandatului.
”O să încep cu concluzia și am să vă spun că eu sunt convinsă că anul 2024, va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă!
Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, un an intens și constat cu mulțumire că am fost cu toții suficient de echipați pentru a face față cu succes numeroaselor provocări. Și aici vă rog să îmi permiteți să mulțumesc la scenă deschisă sistemului judiciar, celor care îl conduc astăzi pentru că am beneficiat ca ministră a justiției de un parteneriat onest, un parteneriat loial, care cred eu că a fost un factor extraordinar de sănătos pentru statul român.
Bilanțul anului 2023 a fost unul bun, de la ridicarea oficială a MCV, cel mai important proiect de țară pe care sistemul a reușit să îl bifeze în ultimii ani de zile, cu pași importanți în a deveni membru cu drepturi depline al OCDE, cu un Minister al Justiției membru al Grupului de lucru anti-mită, cu modificări ale legilor justiției privind pensiile de serviciu ale magistraților, dispoziții normative adoptate după mari zbateri, într-o formă apropiată doleanțelor și nevoilor sistemului judiciar”, a precizat Alina Gorghiu în discurs.
”Știu că sistemul judiciar trebuie să facă față unor presiuni și provocări presante care țin de resursa umană”
”Revin însă la activitatea dvs. Știu că sistemul judiciar trebuie să facă față unor presiuni și provocări presante care țin de resursa umană. Ministerul Public este principala victimă a acestui deficit, aspect care se reflectă in activitatea dvs. Înțelegem toți acest lucru mai ales când vedem că gradul de ocupare a schemei de personal în 2023 a scăzut cu aproximativ 5 procente, de la 74% la 69%.
Iar faptul că 22 de parchete și-au desfășurat activitatea cu un singur procuror numit indică probleme structurale de funcționare și afectează operativitatea actului de urmărire penală, nu are cum să fie altfel.
Însă, există premisele pentru ameliorarea problemei de personal, cel puțin la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, odată cu finalizarea concursurilor de admitere în magistratură și absolvire a INM. S-au făcut eforturi mari, conjugate, ca să avem parte de această infuzie de resursă umană proaspătă în sistem, lucru care mă bucură.
Cunosc, de asemenea, și faptul că la nivelul Ministerului Public există o preocupare reală pentru folosirea eficientă a resursei umane și pentru identificarea de soluții. Ca atare, vă provoc domnule Procuror General, să veniți cu propunerea care vizează eficientizarea Ministerului Public. Vă asigur de suport în crearea acelui cadru de dezbatere și de analiză a propunerii așa cum doriți dvs. Mă refer la acea propunere despre care CSM împreună cu Parchetul General au discutat referitoare la reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, a mai completat Alina Gorghiu.
”Solicitările de modificare a competenței au venit din zona magistraturii”
Ministrul Justiției a mai abordat ”și un alt subiect de interes pe agenda publică a ultimilor ani. Se referă la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și la formulele care au înlocuit-o. Este o temă prinsă și monitorizată în Raportul privind statul de drept. A făcut și va face obiectul analizei instituțiilor europene, iar eu am dialogat la fiecare întâlnire la nivel european pe această temă, cu comisarul pentru Justiție.
Sunt întrebări cu privire la maniera în care funcționează. Si va trebui să răspundem onest. Funcționează sau nu optim? Dacă nu, lipsa resursei umane este cauza? E unicul impediment?
Să nu uităm că solicitările de modificare a competenței au venit din zona magistraturii. Astfel că, în spiritul consecvenței, există obligația ca magistratura să asigure funcționarea mecanismului de tragere la răspundere penală a judecătorilor și procurorilor care au comis infracțiuni. Pentru că e nerezonabil să pretindem că magistratura este singurul segment al societății imun la corupție sau la săvârșirea altor infracțiuni.
Sper să depășim aceste îngrijorări privind lipsa de eficiență a acestei formule de organizare. Mulțumesc Procurorului General, colegilor din Consiliul de Management Strategic pentru că împreună am inițiat un proiect de modificare a Legii nr. 49/2022, care în 25 martie iese din faza de transparență și sper eu că va fi adoptat în Guvern. Creșterea numărului de procurori care pot investiga acest tip de cauze și simplificarea procedurii de desemnare. Aceste două dimensiuni cred că vor contribui la întărirea capacității instituționale post-SIIJ”.
”Procurorii de rang înalt și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru perioade mai lungi de timp”
”Domnule Procuror General, vă mulțumesc pentru prezentarea materialului de bilanț. Am fost plăcut surprinsă să văd o abordare modernă, una fresh care arată o schimbare de paradigmă pe care noua echipă managerială de la Ministerul Public și-o asumă. În locul tradiționalelor statistici, am asistat la o analiză obiectivă a situației actuale, la o abordare onestă a disfuncțiilor și la propunerea soluțiilor de remediere. De fapt, acestea mă interesează foarte atare să le vedem din ce în ce mai des și cred că la finalul mandatului, pentru că obiectivele strategice asumate de dvs sunt până la finalul lui 2026, vom avea un Minister Public mai eficient, o organizație suplă adaptată provocărilor moderne.
Și pentru că am vorbit de obiective și de mandate, o să vă adresez public întrebarea dacă durata de 3 ani a mandatului este suficientă pentru implementarea unui proiect managerial reformator și consistent. Este o teză care necesită o atentă reflecție și care trebuie pusă pe tapet. Sigur, poate 2024 nu este cel mai bun an de a discuta teme foarte sensibile legate de sistemul judiciar însă, cred că la un moment dat, această temă va trebui să fie discutată. Eu vă spun ca om politic cu ceva experiență după 20 de ani că am observat efectele toxice pe care schimbările constante, dese de miniștri, de șefi de instituții le-au avut asupra implementării unor proiecte manageriale relevante, asupra implementării unor politici publice sănătoase, toate acestea necesitând timp, necesitând stabilitatea sistemelor.
Vă mărturisesc că rezonez cu una din Recomandările Comisiei de la Veneția. Cea care prevede faptul că procurorii de rang înalt și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru perioade mai lungi de timp, fără posibilitatea de reînnoire a mandatului. Dacă ne uităm în UE, durata mandatelor procurorului general în statele membre variază între 3 și 9 ani. Iar de 3 ani mai este doar în Grecia. Restul au o durată semnificativă a mandatului”, a mai precizat Alina Gorghiu.
Transformarea digitală a Ministerului Public
Totodată, ministrul Alina Gorghiu a mai explicat că ”Anul viitor, când se va marca și trecerea unei perioade rezonabile de la intrarea în vigoare a legilor justiției, va fi, probabil, un moment propice pentru a realiza împreună cu sistemul judiciar o evaluare obiectivă a acestor idei de îmbunătățire a unor prevederi din legi.
Sunt unul din parlamentarii care, în cei 20 de ani de viață publică, a făcut o cauză constantă din protejarea femeilor și a copiilor. Mă bucur să remarc că o prioritate a mandatului dvs. este și investigarea cauzelor cu autori și victime minori. Este un subiect sensibil, actual, iar dacă ne raportăm la violența sexuală asupra minorilor vă informez că este o preocupare constantă nu doar la nivel european ci și la nivelul Legislativului din România. Încercăm să găsim soluții de a spori calitatea și eficacitatea proceselor de prevenire și combatere a fenomenului. Dar pentru implementarea acestor măsuri legislative este nevoie ca profesioniștii, cei care le aplică, să fie specializați și să dispună de cele mai noi cunoștințe și instrumente de lucru.
Aș vrea să vă supun atenției o propunere de analizat. Profit și de prezența reprezentanților Poliției. La nivelul Municipiului București, dosarele privind infracțiunile la viața sexuală cu victime minore sunt gestionate de procurori instruiți în investigarea acestui tip de infracțiuni, ajutați de o structură de poliție specializată în astfel de cauze. Rezultatele obținute sunt foarte bune și demonstrează că este modul corect de acțiune, fiind înregistrat un progres mare în activitatea de combatere a abuzurilor sexuale împotriva minorilor. Și vă dau un exemplu concret: anul trecut, la București, au fost întocmite 80 de rechizitorii și 3 acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu 60% mai multe decât în anul precedent.
Vă rog să îmi permiteți să fac această apreciere și să consider că acest mod de lucru ar putea fi replicat și la nivel național pentru că un model de succes trebuie urmat, eventual îmbunătățit. Adică dosare instrumentate de procurori și polițiști specializați, instruiți în abordarea specifică a acestui gen de fapte. Pentru că minorii au nevoie, mai mult decât oricine, de protecția statului iar lucrul cu ei necesită personal specializat, dedicat. Trebuie utilizate toate pârghiile pentru a face ca interacțiunea dintre tineri și rigorile sistemului judiciar să lase cât mai puține urme. Vorbim de metodologii și standarde în domeniul audierii, de camere de audiere dedicate sau de garanții consolidate în procedurile penale pentru ca riscul de revictimizare să fie mult diminuat. În final, o să vă spun că rezonez și cu cele două priorități asumate de dvs: recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni și transformarea digitală a Ministerului Public. Cred că este esențial să lipsiți infractorii de capacitățile financiare care operează deopotrivă ca stimul și suport pentru activitățile ilicite.
Știu că e bună colaborarea cu ANABI, dar cred că de prejudiciul recuperat este încântată toată societatea și beneficiază toată societatea. Nu mai departe de săptămâna trecută, s-a aprobat o HG prin care un imobil confiscat din jud Bacău a trecut în domeniul privat al unei comune cu destinația de azil pentru persoane vârstnice. Poate vi se pare puțin lucru, dar mie mi se pare un lucru extraordinar!
Vă rog să îmi permiteți ca la finalul acestei intervenții să vă spun că mă bucur că am avut ocazia în acest mandat de ministră să vă cunosc, să interacționez cu dvs. Personal am cunoscut niște oameni de excepție în parchete. Mă bucur că v-am cunoscut pe foarte mulți personal. Vă asigur că e reconfortant să știu că siguranța noastră e în mâinile dumneavoastră”.
Foto descriptiv. Sursă foto: just.ro
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Ministrul Alina Gorghiu: ”România și Italia sunt parteneri strategici și în justiție”
