„Ancheta” în team-building: Cum ni l-au confiscat italienii pe Vlad Ţepeş şi i-au stabilit mormântul la Napoli
► Recent, jurnaliştii săptămânalului „Ancheta” s-au întors dintr-o scurtă excursie în sudul Italiei, experienţă menită să consolideze echipa şi legăturile dintre membrii acesteia. Ca de fiecare dată, ne-au fost alături colaboratorii tradiţionali, împreună cu care ne-am bucurat să descoperim fascinantul şi nonconformistul Napoli, un oraş al contrastelor, cea mai agitată metropolă pe care am avut ocazia să o vizităm vreunul dintre noi.
Întâmplarea a făcut ca „Ancheta” să ajungă la Napoli chiar în ziua în care a fost declarată oficial campioană a Italiei, petrecerea de pe străzile înguste fiind un bonus neprogramat. Oraşul colorat peste tot în albastru forfotea în aşteptarea unui rezultat egal, minimul necesar pentru a ridica trofeul pe care nu îl mai câştigaseră de pe vremea lui Maradona. În momentul în care arbitrul partidei Udinese-Napoli a fluierat finalul meciului, terminat la egalitate, oraşul pur şi simplu a explodat. La propriu.
Este greu de descris în cuvinte atmosfera pe care am avut privilegiul de a o trăi pe viu. În câteva zeci de minute, valuri de tifossi au umplut străzile şi pieţele centrale ale oraşului, inundate de fumul gros produs de fumigene şi torţe care au ars necontenit ore în şir şi în zgomotul asurzitor de vuvuzele şi artificii care s-au auzit până spre dimineaţă.
Farmecul oraşului Napoli – bijuterii arhitecturale printre rufe întinse la uscat
În fiecare team-building „Ancheta”, programul de activităţi include o trecere în revistă a celor mai importante obiective turistice din zonele vizitate. La Napoli, cele mai multe obiective le-am descoperit în centrul oraşului.
Centrul istoric din Napoli este o zonă străveche, un spațiu urban influențat de diferite culturi și stăpâniri, care și-au lăsat amprenta asupra arhitecturii, rețelei urbane, obiceiurilor, gastronomiei și care au creat practic această identitate total diferită a orașului.
O suprafață imensă, de aproximativ 982 de hectare, din Centrul Istoric este sub protecția patrimoniului cultural UNESCO. Vorbim despre unul dintre cele mai mari centre istorice din Europa, o țesătură de străzi care păstrează perfect rețeaua urbană istorică şi care încorporează vestigii ale zidurilor originale aferente vechiului oraș, zone arheologice cu mărturii ale epocilor grecești și romane, catacombe, coloane medievale care susțin palate istorice, obeliscuri, peste 30 de muzee și nu mai puţin de 448 de mănăstiri și biserici, cel mai mare număr de locaşuri de cult într-un singur oraş!
Centrul vechi este, de asemenea, caracterizat de forfotă, de atmosfera sa zgomotoasă și plină de viață, de aromele de pizza și parfumul de lămâie, de dezordine și haos și, desigur, de „panni stesi”. Termenul provenit din franceză înseamnă „lenjerie întinsă” şi reprezintă un decor clasic al centrului istoric, în sensul în care – nu contează anotimpul sau starea vremii – rufele locuitorilor sunt întotdeauna întinse la ferestre.
Unde eşti tu, Ţepeş Doamne? La Santa Maria La Nova?
Pe una dintre aceste străduţe înguste, am descoperit complexul monumental Santa Maria La Nova. Ceea ce la prima vedere pare doar una dintre cele aproape 500 de biserici din oraş este de fapt un locaş de mare interes pentru români, care – dacă dăm crezare istoricilor occidentali – dă peste cap o pagină importantă din istoria românilor: şi asta pentru că aici italienii susţin că este înmormântat domnitorul valah Vlad Ţepeş!
Da, aţi auzit bine. Cel mai de temut principe valah, care a dat naştere legendei lui Dracula, ar putea dormi somnul de veci la Napoli! Cum au ajuns italienii să ni-l confişte pe Vlad Ţepeş şi să umple biserica de turişti? Ei bine, informația a început să circule în momentul în care o studentă care își pregătea licența a observat un mormânt atipic în cimitirul bisericii Santa Maria la Nova și a decis să trimită un set de fotografii, spre studiu, istoricului Raffaello Glinni. Acesta a concluzionat că respectiva piatră funerară (cu elemente specifice Ordinului Dragonului) nu are nimic de-a face cu vreo familie nobiliară din Italia, ci cu una dintre familiile domnitorilor din România. Investigaţiile au continuat, fratele lui Raffaello Glinni, la rândul său cercetător al Universității Tallinn, anunţând că a descoperit documente care dovedesc faptul că Vlad Ţepeş ar fi fost răscumpărat din prizonieratul de la turci de către fiica sa, Maria – căsătorită deja la vremea respectivă cu un italian foarte bogat, dintr-o familie nobiliară din Napoli.
„În 1476 contele Vlad Ţepeş Dracula, care aparţine ordinului Dragonului precum regele din Napoli, Ferrante D’Aragona, dispare pe timpul unei bătălii împotriva turcilor şi este considerat mort” – a detaliat profesorul Raffaello Glinni pentru „Il Mattino”. Acesta a explicat că una dintre fiicele lui Ţepeş, Maria, a fost adoptată la vârsta de şapte ani de o femeie napolitană şi dusă în regatul Napoli, unde mai târziu s-a căsătorit cu un nobil din familia Ferrillo, cuplul fiind înmormântat la Napoli”. Conform datelor istorice destul de ambigue din România, Țepeș a fost ucis în decembrie 1476, fără să se știe cu exactitate unde este și îngropat. Unele surse vorbesc despre zona Snagov, altele despre Mănăstirea Comana, pe care chiar el a ridicat-o la Giurgiu.
În lipsa unor certitudini legate de locul unde domnitorul româna a fost îngropat, tot mai mulţi istorici italieni s-au alăturat ipotezei potrivit căreia mormântul lui Vlad Țepeș s-ar afla în cimitirul de la Santa Maria la Nova, acolo unde se credea anterior că ar fi înmormântat Matteo Ferrillo – ginerele domnitorului român.
Cert este că piatra funerară pe care am putut-o vedea la biserica din Napoli este gravată cu simbolul Ordinului Dragonului, ordin cavaleresc și creștin din care atât domnitorul român, cât și Vlad Dracu – tatăl său, au făcut parte. Mai mult, piatra funerară din marmură albă, are, conform interpretărilor, sculptate simboluri ale unei familii de nobili din Transilvania, nu din Italia, și conține atât imaginea Dragonului, cât și steme considerate ca fiind ale Dobrogei și Basarabiei de Sud.
Priviţi basoreliefurile – a detaliat Glinni – reprezentarea este evidentă! Reţineţi că se numea Dracula Ţepeş, contele! Vedeţi că aici e reprezentarea unui dragon, întocmai Dracula şi sunt două simboluri de natură egipteană niciodată văzute pe un mormânt european. Este vorba de doi sfincşi faţă în faţă care reprezintă numele oraşului Teba pe care egiptenii îl numeau Ţepeş. În acele simboluri e „scris” Dracula Ţepeş, numele contelui. Este nevoie de alte confirmări?”, și-a încheiat Raffaello Glinni una dintre numeroasele susțineri publice în direcția acestei teorii.
Italienii ne promovează Cetatea Poenari mai mult decât o fac autorităţile din Argeş
Istoricii români resping cu determinare ipoteza italienilor.
„Este o simplă prostie, mare cât ei. Este o glumă probabil sau trebuie să o tratăm ca pe o glumă”, crede Marius Diaconescu, istoric la Universitatea din Bucureşti.
Prostie sau nu, italienii umplu biserica din Napoli cu turişti care plătesc bilete de 5 euro ca să vadă mormântul lui Dracula, lucru pe care autorităţile din Argeş – unde avem de secole cetatea lui Ţepeş de la Poenari – nu au fost în stare nici în 30 de ani. Culmea, Cetatea Poenari este promovată tot de către italieni, care susţin că Ţepeş al nostru e îngropat în Napoli al lor, fortificaţia de pe Valea Argeşului fiind prezentă atât pe pliantele cu care turiştii sunt întâmpinaţi la Santa Maria la Nova, cât şi în filmele documentare prezentate într-una din sălile complexului monumental.
Cercetătorii vor să facă lumină în acest caz şi au anunţat că sunt dispuşi chiar să ceară deschiderea mormântului, însă, orice vor decide zarurile istoriei, Santa Maria la Nova rămâne un obiectiv în Napoli care nu trebuie ratat!
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro: