Pe 24 februarie românii sărbătoresc Dragobetele sau sărbătoarea iubirii. Tradiția spune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puțin să atingem, o persoană de sex opus. Astfel vom avea noroc în dragoste tot anul.
Referitor la etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Una dintre variante este că denumirea de Dragobete provine de la cuvintele slave vechi ”dragu-” ‒ drag și ”biti” – a fi (deci a fi drag).
Conform tradiției populare, Dragobetele era fiul babei Dochia și era prezentat ca un tânăr chipeș. O legendă spune că Dragobete s-a numit inițial Dragomir, ce simboliza zeul iubirii, potrivit Mediafax. Pentru că nimeni nu știa cine este tatăl lui, se zvonea că ar fi fost zămislit chiar de Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia. La naștere, Dragobete a avut patru ursitoare care i-au oferit daruri alese, potrivit celor de la Libertatea. Prima ursitoare a fost Primăvara, cea care i-a oferit iubire. A doua a fost Vara, cea care i-a dăruit dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost Toamna, cea care i-a dat un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecele lui. A patra a fost Iarna, care i-a dăruit o îmbrăcăminte albă cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare i-a dat un brâu roșu cusut cu perle. Cu aceste daruri, Dragobete reușea să seducă fiecare fată care îi ieșea în cale, devenind astfel un simbol al dragostei. Când s-a transformat într-un tânăr fecior, Dragobete a mers în munți unde a învățat toul depsre plante și animale, devenind în credința populară, și stăpânul păsărilor și al plantelor. Totodată se spune că după ce și-a îndeplinit sorocul, Dragobete a fost transformat de Baba Dochia, într-o plantă numită Năvalnic, plantă care renaște primăvara.
Foto descriptiv. Sursă foto: stirilekanald.ro.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
