Confruntați cu criza materiilor prime și cu explozia de prețuri, oamenii de afaceri pun investițiile între paranteze.
Ne aflăm în buza unei inflații globale de toată frumusețea și nu există motive pentru care să sperăm, prea curând, într-o relaxare a prețurilor. Dimpotrivă, totul se îndreaptă spre o nouă criză a economiei globale, avertizează analiștii financiari. Preţurile materiilor prime urcă în tandem, iar investitorii se aşteaptă ca tendinţa, nemaivăzută de decenii, să persiste. Sfârșitul situației de criză generate de pandemie a dus la o explozie a consumului, tensionând şi mai mult lanţurile de aprovizionare şi alimentând creşterea preţurilor.
Pe pieţe se vorbeşte deja de un „superciclu“, cum a fost cel din anii 2000, când cotaţiile petrolului au atins maxime record. Unii nu cred că boomul actual al preţurilor se va ridica la nivelul celui anterior, fiind convinși că există toate condiţiile pentru ca avansul preţurilor să continue şi mult după pandemie, chiar și 10 ani, potrivit celor mai pesimiști dintre analiștii financiari.
„După Revoluție, mai toate fabricile de materii prime au căzut una după alta”
România va avea și ea serios de tras. Omul de afaceri Liviu Nicolae, manager al IPEE Curtea de Argeș, a fost afectat de criza majoră a materiilor prime, ale căror prețuri au luat-o razna încă de la începutul anului trecut.
„Încă din februarie, anul trecut, am fost loviți în ceea ce înseamnă materiile prime. Prețurile s-au dublat la polipropilenă, fier, cupru, absolut toate materiile prime care compun produsele noastre și în general ale fabricilor din domeniul industrial. Prețul unui produs, 50-60%, e reprezentat de materia primă. Vă dați seama că am fost nevoiți să operăm majorări ale prețurilor produselor cu 30-40%. Noi am avut de pierdut cu siguranță, însă cel mai mult au avut de pierdut consumatorii finali.”, ne-a declarat omul de afaceri.
Acesta produce în fabrica de la Curtea de Argeș aparataj electric de joasă tensiune și produse de uz gospodăresc, care ajung mai apoi pe rafturile din Dedeman și ale altor magazine de produse electrice din România sau Europa de Est.
Liviu Nicolae crede că, într-o oarecare măsură, ne-am făcut-o și cu mâna noastră, căci fabricile acelea de materii prime pe care le-am avut odată ar fi fost acum o mină de aur. Dar s-au închis și minele…
„După Revoluție, mai toate fabricile de materii prime au căzut una după alta. Vorbesc de polipropilenă, care să făcea la Midia, unde avem acum acționariat cazac care face alte repere, mai sofisticate și mai profitabile; Arpechimul făcea polietilena și… a picat; Oneștiul, pe partea de ABS, nu mai există; Săvineștiul, care asigura partea de poliamidă cu fibră de sticlă și relon, a picat; Oltchimul, pe partea de PVC, este la pământ. Nu mai avem mine de cupru. Tabla de la Galați e pe ducă. De asemenea, combinatele de la Târgoviște sunt căzute. Aluminiul este aproape la jumătate, pentru că ALRO a fost lovită dur de noile facturi la energie. Partea de inox funcționează la nivel bun, la Târgoviște, dar se duce numai la export.” – este scurta trecere în revistă făcută de omul de afaceri.
Ca să reziste pe piață cu pierderi cât mai mici, Liviu Nicolae a pus cruce investițiilor pentru perioada următoare. Și-ar dori de la stat o măsură de genul… „10% din contribuția ultimilor 10 ani ai firmelor să se întoarcă în utilaje performante”. Așteptările sale însă ar putea fi nerealiste, după doi ani de pandemie care au secătuit de miliarde, de multe ori neproductiv, vistieriile miniștrilor de Finanțe. În ce măsură va putea sprijini statul companiile lovite acum și de criza materiilor prime, și de criza facturilor astronomice… e greu de spus.
