De asemenea, trei doamne din Argeş au fost trimise în judecată de DNA pentru fraudarea fondurilor europene obținute prin AFIR pentru construirea pensiunii.
DNA Piteşti pare să fi pus tunurile pe oamenii de afaceri care au cerut şi primit bani europeni pentru investiţii, dar au minţit în cererile de finanţare. După ce anul trecut omul de afaceri Sorin Gomoiu a fost trimis în judecată sub acuzaţia că s-ar fi folosit de documente şi declaraţii false pentru a accesa bani europeni prin AFIR, în vederea implementării a două proiecte, în urmă cu două săptămâni, procurorii anticorupţie coordonaţi de Marius Ştefan au finalizat un alt dosar cu trei inculpaţi, pentru aceleaşi acuzaţii.
Pagubă de 200.000 euro
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, persoane fizice, pentru săvârșirea, în forma autoratului și a complicității, a infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Potrivit unui comunicat DNA dat publicităţii săptămâna trecută, în rechizitoriu procurorii afirmă că, „în perioada 2014-2019, în contextul derulării unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile – «Construire centru de agrement, pensiune agroturistică, împrejmuire, anexe, racord electric», unul dintre inculpați, beneficiind de ajutorul celorlalte două persoane, cercetate în prezenta cauză, ar fi folosit în relația cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai multe documente false, inexacte și incomplete, ce ar fi avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei totale de 826.674 lei” – după cum se arată în comunicat.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Argeș cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Anterior, un alt inculpat a recunoscut în faţa anchetatorilor că a minţit în documentaţia de accesare a banilor europeni. În acest sens, procurorii DNA au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu acesta, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
„În prezența apărătorilor aleși, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 (un) an și 4 (patru) luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea unor drepturi.” – se arată în comunicatul DNA.
Pe 29 iunie, pe rolul Tribunalului Argeş a fost înregistrat dosarul cu numărul 3433/109/2023, având ca obiect infracţiuni de corupţie, pe numele a trei doamne: Daiana Constantin, Ramona Constantin şi Lenuţa Niţescu (n.red. – coincidenţă sau nu, şi în dosarul omului de afaceri Sorin Gomoiu apare pe lista inculpaţilor o persoană cu numele Ramona Constantin). Tot în aceeaşi zi, DNA Piteşti a înregistrat şi dosarul privind acordul de recunoaşterea vinovăţiei pe numele Popa Andrei Horia.
Pensiunea-fantomă de la Budeasa
Potrivit documentelor existente în evidenţele publice ale AFIR, în primăvara anului 2012, Popa Andrei Horia a depus, în sesiunea aprilie-mai, cerere de finanţare pentru construirea unui centru de agrement cu piscină şi pensiune la Budeasa, pe Măsura 3.1.3.B, iar pe 2 octombrie 2013 a încheiat un contract de finanţare în valoare de 192.375 euro.
Pe acelaşi nume, Popa Andrei Horia, în evidenţele Ministerului Turismului apare pensiunea „La Conac” de pe Aleea Pescarilor, nr. 21, din Budeasa, undeva între Shaker şi Sunrise Beach. Potrivit celei mai recente actualizări a listei structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, din data de 23.06.2023, pensiunea „La Conacˮ este autorizată din 14 ianuarie 2019, ca unitate de trei margarete cu trei camere a câte două paturi, însă mai multe surse din localitate susţin că nu ştiu ca aici să fi funcţionat vreodată o pensiune.
De altfel, o simplă căutare pe internet, atât pe motoarele de căutare, cât şi pe paginile de socializare arată că pensiunea „La Conac” din Budeasa este ca şi inexistentă, singurele menţiuni fiind două aşa-zise recenzii pe google ale unor persoane care, chipurile, ar fi fost cazate la această unitate. Cum or fi aflat însă de pensiunea din Budeasa, câtă vreme nicăieri, pe niciun site de turism nu apare vreo menţiune, vreun număr de contact la care să se facă rezervări şi nicăieri nu există o fotografie publică – rămâne un mister, în condiţiile în care orice proprietar de pensiune, dacă vrea să aibă clienţi, face tot ce e omeneşte posibil pentru a-şi promova unitatea.
Şmecherie tipic românească: şi-au construit case de vacanţă în loc de pensiuni
Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a investigat zeci de unităţi de cazare din România construite cu bani europeni. În realitate, proprietarii respectivelor pensiuni s-au folosit de fondurile europene pentru a-și construi case de vacanțe, în scop personal.
Potrivit legislaţiei, beneficiarii de fonduri europene au obligaţia de a păstra minimum cinci ani destinaţia iniţială a obiectivului finanţat de UE. Fiind însă vorba despre bani alocați pentru dezvoltare durabilă, oficialii sperau că investițiile sunt făcute pe termen lung. În realitate, multe erau închise după fix cinci ani şi rămâneau pentru folosinţa privată. Unii nici măcar atât nu au făcut, pentru că, după o analiză atentă, auditorii europeni au descoperit că unele structuri de cazare nu au fost niciodată disponibile pentru cazarea turiștilor.
La controlul de anul trecut al Curţii de Conturi Europene, în România au fost analizate aproape 120 de unități de cazare, dintre care aproximativ 70 mai erau active după perioada contractuală de cinci ani, fiind una dintre cele mai reduse proporții de pensiuni și hoteluri care încă funcționează dintre țările analizate.
Începând cu 2021, țara noastră a decis să limiteze finanțarea structurilor de acest fel.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
