Peste 5.000 de încălcări ale ordinelor de protecție au fost sesizate în România în primele șapte luni din 2026, potrivit datelor Poliției Române prezentate în contextul unei noi inițiative legislative. Deputata Alina Gorghiu propune ca monitorizarea electronică a agresorilor să devină regula atunci când este dispusă interdicția de apropiere de victimă, iar aceasta să poată renunța la măsură doar printr-un refuz expres, informat și consemnat în scris. Potrivit proiectului, România are deja infrastructura națională necesară, însă brățara electronică este folosită în prezent în aproximativ unul din cinci ordine de protecție.
Deputul PNL de Argeș, Alina Gorghiu, propune modificarea legislației privind ordinele de protecție, astfel încât monitorizarea electronică a agresorului să devină regulă atunci când este dispusă interdicția de apropiere de victimă, iar victima să poată renunța la această măsură printr-un refuz expres, informat și consemnat în scris.
Potrivit comunicatului remis presei, inițiativa pornește de la o realitate simplă: ”România are deja un sistem național de monitorizare electronică, dar acesta este utilizat în prezent în numai aproximativ unul din cinci ordine de protecție”.
Datele Poliției Române pentru primele 7 luni ale anului 2026 arată dimensiunea fenomenului:
- 87.784 de semnalări în contextul violenței domestice, la care au intervenit polițiștii;
- 34.424 de infracțiuni în contextul violenței domestice;
- 19.237 de fapte de lovire sau alte violențe, reprezentând 56% din totalul infracțiunilor;
- 11.659 de ordine de protecție provizorii emise de polițiști;
- 10.048 de ordine de protecție emise de instanțele judecătorești.
Potrivit sursei citate, un semnal de alarmă îl reprezintă numărul încălcărilor acestor măsuri de protecție. În numai 7 luni au fost sesizate 1.003 infracțiuni de încălcare a ordinelor de protecție provizorii și 4.074 de infracțiuni de încălcare a ordinelor de protecție emise de instanțe. Asta înseamnă peste 5.000 de încălcări sesizate ale măsurilor dispuse pentru protejarea victimelor, în numai șapte luni.
„Un ordin de protecție nu poate fi doar o hârtie. Dacă statul i-a spus unui agresor că nu are voie să se apropie de victimă, trebuie să avem și instrumentele prin care aflăm imediat când această interdicție este încălcată. Cele peste 5.000 de încălcări sesizate în doar șapte luni ne arată de ce trebuie să facem mai mult”, a declarat Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu: ”Monitorizarea electronică este folosită în numai aproximativ 20% dintre cazuri”
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică este operațional la nivel național din 1 octombrie 2024, potrivit sursei citate. Prin urmare, inițiativa nu propune construirea unui mecanism nou de la zero, ci utilizarea mai eficientă a unei infrastructuri în care statul român a investit deja.
În primele 7 luni ale anului 2026, monitorizarea electronică a fost pusă în aplicare în 4.515 situații:
- în 2.509 cazuri aferente ordinelor de protecție provizorii, reprezentând 21,5% din totalul celor 11.659 de ordine emise de polițiști;
- în 2.006 cazuri aferente ordinelor de protecție emise de instanțe, reprezentând 20% din totalul celor 10.048 de ordine emise de instanțele judecătorești.
Cu alte cuvinte, ”deși România are sistemul de monitorizare electronică funcțional la nivel național, brățara electronică este folosită în continuare în doar aproximativ unul din cinci ordine de protecție”.
„Cifrele ne arată foarte clar unde este problema. În șapte luni avem peste 87.000 de intervenții ale poliției, peste 34.000 de infracțiuni de violență domestică și peste 5.000 de încălcări sesizate ale ordinelor de protecție și ale ordinelor de protecție provizorii. Și, cu toate acestea, monitorizarea electronică este folosită în numai aproximativ 20% dintre cazuri. Avem tehnologia, avem sistemul, statul a investit în el. Trebuie să îl folosim mai mult pentru a proteja victimele”, a declarat Alina Gorghiu.
În actualul sistem, lipsa unei solicitări sau acceptări exprese din partea victimei poate conduce la neaplicarea monitorizării electronice.
Proiectul propune inversarea acestei logici:
- în prezent, victima trebuie să solicite sau să accepte activ monitorizarea;
- prin noul mecanism, monitorizarea va însoți, ca regulă, interdicția de apropiere;
- victima va putea renunța printr-un refuz expres, informat și consemnat în scris.
”Schimbarea ține cont de situația concretă în care se poate afla o victimă a violenței domestice. Frica, trauma, dependența economică, grija pentru copii, amenințările agresorului, presiunile familiei sau lipsa unei alternative locative îi pot afecta capacitatea de a cere toate măsurile de protecție disponibile.
Nu vreau ca protecția unei femei amenințate să depindă exclusiv de faptul că, într-un moment de frică, traumă sau presiune, știe că există brățara electronică și are puterea să o ceară. Tăcerea victimei nu trebuie interpretată drept refuz. Protecția trebuie să fie regula. Refuzul trebuie să fie exprimat clar.”, mai punctează deputata liberală.
Alina Gorghiu: „Violența domestică nu este o temă de partid”
Fără monitorizare electronică, autoritățile pot afla despre încălcarea interdicției abia după ce agresorul s-a apropiat de victimă, aceasta a observat pericolul, a reușit să sune la 112, iar un echipaj de poliție a fost trimis la fața locului.
Monitorizarea electronică schimbă această succesiune. Sistemul poate genera alerta atunci când agresorul intră în zona în care nu are voie să se afle, oferind poliției posibilitatea de a interveni.
„În violența domestică, timpul înseamnă viață. Diferența dintre o alertă transmisă atunci când agresorul intră în zona interzisă și un apel la 112 făcut după ce acesta a ajuns lângă victimă poate fi decisivă”, arată Alina Gorghiu.
De asemenea, potrivit sursei citate, inițiativa privind monitorizarea electronică face parte dintr-un proces mai amplu de întărire a protecției victimelor.
În ultimii ani au fost adoptate sau promovate măsuri privind:
- extinderea ordinului de protecție prin Legea nr. 26/2024, astfel încât acesta să poată proteja victimele și în afara relațiilor de familie;
- prelungirea protecției oferite prin ordinul de protecție provizoriu;
- extinderea persoanelor și instituțiilor care pot solicita ordinul în numele victimei, în condițiile legii;
- eliminarea posibilității ca retragerea plângerii să oprească automat ancheta în cazurile prevăzute de lege;
- extinderea duratei protecției pentru victimele agresorilor recidiviști;
- eliminarea unor bariere financiare pentru victimele violenței domestice care solicită divorțul sau partajul;
- adoptarea legislației privind prevenirea și combaterea femicidului;
- consolidarea protecției copiilor care asistă la acte de violență;
- dezvoltarea serviciilor de sprijin destinate victimelor.
Noul proiect completează aceste măsuri prin întărirea modului în care ordinul de protecție este pus efectiv în executare.
Alina Gorghiu, președinta Comisiei speciale “România fără violență domestică”, solicită grupurilor parlamentare, instituțiilor implicate, organizațiilor pentru drepturile femeilor și specialiștilor să participe la îmbunătățirea și adoptarea proiectului: „Violența domestică nu este o temă de partid. Siguranța unei femei nu este de stânga sau de dreapta. Îmi doresc ca această inițiativă să fie analizată cu seriozitate și să primească o susținere cât mai largă. Sunt deschisă propunerilor venite de la polițiști, magistrați, asistenți sociali, organizațiile neguvernamentale și, mai ales, de la supraviețuitoarele violenței.
Nu spunem că o brățară poate rezolva singură violența domestică. Spunem că, atunci când statul știe că există un pericol și a dispus o distanță de protecție, trebuie să folosească toate instrumentele disponibile pentru ca acea distanță să fie respectată. Protecția nu trebuie activată numai de curajul victimei. Protecția trebuie asigurată, ca regulă, de stat.”
Inițiativa va fi transmisă spre avizare și dezbatere în procedură parlamentară, urmând să fie organizate consultări cu instituțiile responsabile și cu reprezentanții societății civile.
Sursă foto: FB ALina Gorghiu
