Elita medicinei romรขneศti, reunitฤ la Piteศti, la Simpozionul โCarol Davilaโ
Piteศtiul a gฤzduit cea de-a doua ediศie a Simpozionului โCarol Davilaโ, un eveniment de referinศฤ care a reunit personalitฤศi marcante din mediul medical, academic ศi instituศional, din ศarฤ ศi din strฤinฤtate. Manifestarea a fost organizatฤ de Marea Lojฤ Naศionalฤ a Romรขniei, sub egida Universitฤศii de Medicinฤ ศi Farmacie โCarol Davilaโ Bucureศti, al cฤrei rector, Viorel Jinga, a deschis seria alocuศiunilor. Evenimentul, desfฤศurat sub tema โSฤnฤtate ศi educaศieโ, a inclus prezentฤri ศtiinศifice ศi dezbateri aplicate, susศinute de specialiศti de top. Din partea organizatorilor a fost prezent ศi marele maestru MLRN, Excelenศa Sa Cฤtฤlin Viorel Tohฤneanu, care a punctat valorile etice ce unesc profesiile liberale รฎn serviciul societฤศii. La simpozion a participat ศi rectorul Universitฤศii Naศionale de ศtiinศe ศi Tehnologie Politehnica Bucureศti, Mihnea Costoiu, prezenศa sa subliniind direcศia tot mai clarฤ de colaborare รฎntre medicinฤ ศi tehnologie. Parteneriatul dintre cele douฤ universitฤศi evidenศiazฤ nevoia de integrare a expertizei inginereศti รฎn dezvoltarea soluศiilor medicale, รฎn contextul provocฤrilor actuale.

Unul dintre cele mai aศteptate momente ale evenimentului a fost intervenศia preศedintelui Casei Naศionale de Asigurฤri de Sฤnฤtate, Horaศiu-Remus Moldovan, aflat pentru prima datฤ รฎn Argeศ. Discursul sฤu a fost centrat pe realitฤศile sistemului de sฤnฤtate ศi pe mฤsurile concrete adoptate รฎn ultimul an.
โAm auzit cฤ pacientul este รฎn centrul atenศiei. Vreau sฤ vฤ spun cฤ aศa trebuie sฤ fie. Dupฤ un an fฤrฤ opt zile de cรขnd am preluat mandatul de preศedinte al CNAS am constatat cฤ nu este รฎntotdeauna aศa. Am constatat cฤ cei care declarฤ asta, furnizorii de servicii medicale, nu o respectฤ mereu ศi trebuie sฤ fie mult mai corecศi. Pacientul are propriul interes รฎn acest ecosistem, medicul are propriul interes profesional, iar fiecare interes al fiecฤrei pฤrศi este justificat. Dacฤ avem curajul sฤ spunem lucrurilor pe nume, atunci putem sฤ gฤsim ศi soluศii potrivite!โ, a declarat dr. Horaศiu-Remus Moldovan.
Preศedintele CNAS a subliniat astfel nevoia de echilibru รฎntre actorii sistemului ศi de asumare a realitฤศilor din teren, punctรขnd cฤ doar printr-o abordare sincerฤ pot fi identificate soluศii eficiente.
Mai mulศi contributori la sistemul de sฤnฤtate
โAm spus lucrurilor pe nume รฎn iulie anul trecut, cรขnd am arฤtat cฤ aveam 7 milioane de contribuitori ศi 19 milioane de beneficiari รฎn sistemul de asigurฤri sociale de sฤnฤtate. Am schimbat lucrul acesta ศi nu a fost deloc uศor, iar CNAS, Guvernul ศi Ministerul au trebuit sฤ explice cฤ schimbarea รฎn sฤnฤtate se bazeazฤ pe resurse financiare, iar un buget nu are numai cheltuieli, are ศi venituri. Veniturile susศin cheltuielile ศi, drept urmare, am inversat proporศia celor care contribuie la sistemul de asigurฤri sociale de sฤnฤtate.โ, a explicat preศedintele CNAS.
รn continuare, acesta a explicat cฤ mฤsurile adoptate au vizat creศterea bazei de contribuabili, ceea ce a permis o mai bunฤ echilibrare a sistemului. Astfel, numฤrul beneficiarilor care nu contribuie a fost redus semnificativ, ajungรขnd la aproximativ 7 milioane, faศฤ de 19 milioane anterior.
โEste prima datฤ รฎn 23 de ani cรขnd bugetul FNUASS nu se mai bazeazฤ pe transferuri de la bugetul de stat. Este prima datฤ รฎn 23 de ani cรขnd bugetul are perspectivele unui ยซexcedentยป bugetar, ca sฤ zicem aศa, pentru cฤ niciodatฤ nu putem vorbi de excedent รฎn acest sistem, pentru cฤ avem pe ce sฤ cheltuim toศi banii. Problema este cum รฎi cheltuim?โ, a conchis Horaศiu-Remus Moldovan.
Declaraศia a evidenศiat o schimbare importantฤ รฎn finanศarea sistemului, dar ศi responsabilitatea utilizฤrii eficiente a resurselor disponibile.
Combaterea risipei de fonduri
รn acelaศi context, preศedintele CNAS a atras atenศia asupra modului รฎn care sunt realizate investiศiile รฎn infrastructura medicalฤ, avertizรขnd autoritฤศile locale sฤ evite alocarea de fonduri cฤtre specialitฤศi care nu pot fi susศinute la nivel local, รฎn lipsa unui volum suficient de cazuri, dรขnd ca exemplu chirurgia cardiovascularฤ. Acesta a explicat cฤ adaptarea serviciilor la specificul fiecฤrui nivel medical reprezintฤ o condiศie esenศialฤ pentru eficienศa sistemului ศi pentru evitarea risipei de resurse ศi a ศinut sฤ รฎi liniศteascฤ pe cei prezenศi anunศรขnd cฤ nu are รฎn plan รฎnchiderea de spitale.
Un alt punct important al discursului a vizat rolul medicinei de familie ศi al prevenศiei, dar ศi necesitatea consolidฤrii ambulatoriului de specialitate.
โDacฤ vorbim despre medicina de familie, un capitol important este prevenศia. Am discutat cu medicii de familie, care au cerut cรขteva consultaศii de prevenศie รฎn afara normei de bazฤ pe care o au, ศi le dฤm posibilitatea sฤ facฤ acest lucru ศi am gฤsit ศi resursele financiare รฎn acest sens รฎn a doua parte a acestui an.โ, a declarat preศedintele CNAS.
รn ceea ce priveศte ambulatoriul, acesta a subliniat cฤ, dupฤ ani รฎn care s-a discutat despre mutarea accentului dinspre spital cฤtre consultaศiile รฎn regim ambulatoriu, au fost identificate resursele necesare pentru creศterea finanศฤrii.
โรn ceea ce priveศte ambulatoriul de specialitate, tot vorbim de 15โ20 de ani despre inversarea piramidei serviciilor de sฤnฤtate, sฤ rezolvฤm รฎn ambulator ceea ce trebuie, sฤ evitฤm internฤrile nejustificate. Am gฤsit resursele รฎn criza economicฤ ศi am crescut bugetul ambulatoriului. Nu luฤm de altundeva, ci pur ศi simplu am gฤsit surse financiare suplimentare prin mฤsurile pe care le-am luat de extindere a numฤrului de contribuitori. Astfel, tarifele au fost majorate la 6,50 lei pe serviciu, de la 5 lei, ศi urmeazฤ sฤ fie 8 lei de la 1 ianuarie 2027.โ
Totodatฤ, acesta a evidenศiat dificultฤศile รฎn obศinerea acestor creศteri bugetare, dar ศi responsabilitatea furnizorilor de servicii medicale de a reduce internฤrile inutile ศi de a gestiona eficient cazurile รฎn ambulatoriu.
โNu a fost deloc uศor sฤ majorฤm acest tarif, iar eu am fost unul dintre cei care a pus mandatul pe masฤ la finele anului, cรขnd se vorbea de amรขnarea majorฤrii, pentru cฤ nu am acceptat sฤ promitem ceva ศi sฤ nu facem. Dar, le-am spus ศi medicilor cฤ eu รฎmi pun pielea รฎn bฤศ pentru ei, iar ei trebuie sฤ rezolve cazurile รฎn ambulator ศi sฤ nu mai trimitฤ la internare dacฤ nu este neapฤratฤ nevoie.โ, a mai adฤugat preศedintele CNAS.
Comparaศia cu alte ศฤri trebuie sฤ cuprindฤ ศi veniturile, pentru a fi relevantฤ
โV-am dat cรขteva exemple din activitatea practicฤ din Casa Naศionalฤ de Asigurฤri de Sฤnฤtate, care este foarte tehnicฤ, dar este atรขt de relevantฤ. Noi ne comparฤm cu alte ศฤri. Bine facem, dar cรขnd ne comparฤm nu doar la cheltuieli trebuie sฤ o facem, ci ศi la venituri. Bugetul CNAS s-a dublat รฎn ultimii 10 ani, dar tot suntem pe penultimul loc รฎn Europa. Dacฤ vrem sฤ ne comparฤm cu alte ศฤri, trebuie sฤ o facem ศi din acest punct de vedere. Dacฤ nu intrฤ banii รฎn sistem, nu avem ce cheltui.โ, a mai punctat Horaศiu-Remus Moldovan.ย
Mesajul final a pus accent pe necesitatea consolidฤrii veniturilor sistemului de sฤnฤtate, ca premisฤ esenศialฤ pentru orice reformฤ durabilฤ.
Simpozionul โCarol Davilaโ de la Piteศti a confirmat, astfel, rolul dialogului รฎntre mediul medical, academic ศi instituศional, รฎntr-un moment รฎn care sistemul de sฤnฤtate traverseazฤ transformฤri importante ศi are nevoie de soluศii coerente, fundamentate pe realitฤศile din teren.
Foto: ediศia tipฤritฤ
Citiศi, de asemenea, peย anchetaonline.ro:
Judecฤtorul vรขlcean Bogdan Mateescu este noul preลedinte al Curลฃii de Apel Piteลti


























