„Noi am crescut cifra de afaceri cu 37 miliarde de euro, am înregistrat 51.000 de firme în plus, dar cred că – și dacă le-am dubla! – tot nu am putea să satisfacem acest apetit de consum al statului român. Efectiv nu putem! Statul român trebuie să își reducă dimensiunile, vă rog pe toți cei din administrații și instituții să înțelegeți!”
Joi, 2 octombrie, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș a fost gazda evenimentului emblematic pe care îl organizează an de an – Topul Firmelor.
Președintele CCIA Argeș, George Caval, a reușit, din nou, să reunească, în aceeași sală, cele mai importante companii din județ, ca cifră de afaceri, parlamentari, șefi de instituții și din zona administrativă. Această prezență numeroasă confirmă reușita CCIA Argeș de a ține unit mediul de business și de a îl pune în valoare, dar și îndeplinirea misiunii de a fi o punte de comunicare cu decidenții din zona publică. Topul Firmelor a fost găzduit de complexul Star Bascov, care a oferit spațiul ideal pentru fastuoasa gală, dar și pentru comunicare și socializare.
Evenimentul Topul Firmelor din Argeș a atins borna cu numărul 30 și, an de an, oferă argeșenilor o radiografie obiectivă a celor mai performante companii județene, realizată în baza unui set de criterii unitare, clare și transparente. Mai mult decât atât, s-au celebrat 35 de ani de la momentul 1990, când sistemul Cameral a fost reînființat.
3 milioane de concetățeni, care nu sunt nici plecați, nici angajați!
Alături de George Caval a fost prezent la decernarea trofeelor și președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban. Domnia-sa a lansat un mesaj tranșant către cei prezenți în sală, în fața cărora a venit cu cifre concrete, care să reflecte situația reală a mediului economic, dar și măsurile de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta și pentru a atrage investiții externe. Iată câteva elemente-cheie din poziția publică a președintelui Camerei:
» În ultima perioadă, am asistat, în spațiul public, la tot felul de discuții vizavi de starea economiei. Mediul de business este bombardat cu tot felul de zvonuri, amenințări, scenarii. În ciuda a tot ceea ce vedem în spațiul public, economia nu a mers rău. Nu o să ne înscriem în corul bocitoarelor, pentru că cifrele ne contrazic.
Am avut anul acesta, cel puțin aferent datei de 1 august când am preluat datele de la Fisc, aproape 51.000 de societăți în plus care au depus bilanțul la organul fiscal, față de anul anterior. Cifra de afaceri a crescut cu 37 miliarde de euro de la un an la altul, de la 490 de miliarde la 527,89 miliarde de euro. E o creștere mai mică la profit, dar tot ne menținem la o medie de peste 10%, puțin peste 10%, în speță 53,28 miliarde de euro profit brut.
» Economia românească este polarizată. Sunt 13.078 de societăți pe primele 10 locuri în top în toate domeniile și subdomeniile de activitate! Acestea reprezintă 1,42% din toți cei care depun bilanțul, dar realizează 54% din cifra de afaceri totală!
» Trebuie să avem o fiscalitate redusă, pentru că acesta a rămas singurul atu al României pentru atragerea de investiții, fiindcă avem nevoie de investiții în producția de bunuri de larg consum spre satisfacerea pieței. Ca să atragi investitori, ai nevoie de un mediu predictibil, de un mediu fiscal atractiv, astfel încât să merite să faci business în România. Am propus, dar iar nu suntem ascultați! Suntem țara lui Superbet și Maxbet! Oamenii de afaceri au nevoie și de stimulente. De ce nu am premia noi, ca stat, firmele care 3 ani consecutiv au minimum 10% profit net din cifra de afaceri? De ce nu am face noi niște stimulente pentru cei care au 5 ani consecutivi pe profit 10% din cifra de afaceri?
Cred că acest imbold către microîntreprinderi nu ar strica. De ce vă spun asta?! 917.881 de firme angajează 4.047.948 de persoane. Vă dați seama ce ar însemna ca acele microîntreprinderi să angajeze câte cinci oameni?! Cea mai mare facilitate pe care am face-o unui patron de microîntreprinderi să nu plătească impozit pe profit și pe dividende.
» La noi în România sunt încă 3 milioane de concetățeni, care nu sunt nici plecați, nici angajați. Sunt apți de muncă, dar nu sunt înregistrați oficial ca muncind în România.
» Pe viitor, eu văd ca principale produse de export ale României: megawattul și produsele alimentare.
Avem nevoie de niște politici publice care să repare, de exemplu, ce s-a întâmplat în domeniul energetic, unde am avut 20.000 megawați putere instalată și unde ne plângem totuși că avem cea mai scumpă energie din țările din această zonă. Azi, când vorbim, prețul de producție al megawattului la Hidroelectrica este de 10 euro! Dar vin, apoi, Apele Române și facturează Hidroelectrica cu 80 mil. euro uzinarea apelor, adică faptul că pică apa prin turbină, care, de la Pădurea Neagră până la Porțile de Fier, e «proprietatea» Apelor Române. Și ne mai întrebăm apoi de ce apare acest preț la energie! Nimeni nu și-a pus problema din ce are Hidroelectrica 2 miliarde de euro profit la Hidroelectrica! Pe ce? Pe spatele dumneavoastră! Și astfel riscăm să pierdem întreaga producție prelucrătoare din cauza prețului la energie.
» Este imperios necesară micșorarea acestui deficit bugetar care este creat de către stat. Noi am crescut cifra de afaceri cu 37 miliarde de euro, am înregistrat 51.000 de firme în plus, dar cred că – și dacă le-am dubla! – tot nu am putea să satisfacem acest apetit de consum al statului român. Efectiv nu putem! Statul român trebuie să își reducă dimensiunile ca aparat de stat, vă rog pe toți cei din administrații și instituții să înțelegeți! Trebuie să devină suplu, trebuie să iasă din economie complet și – până să ne taxeze pe noi – trebuie să ne dea el un exemplu: să facă din CFR Marfă o societate atractivă, cu dările plătite la stat! Din Tarom la fel!
» E ilogic să vezi la aceeași masă, în consultări publice, microîntreprinderile cu întreprinderile mari, doar ca să facă o poză comună! Este ca în box: nu poți pune categoria muscă cu categoria supergrea. Trebuie discutat cu fiecare în parte, căci au agende și probleme separate. La noi e totul otova, ca să facem o poză de grup și să pretindem că există un dialog cu mediul de business.
Material realizat de Sofia Paul.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
