Se filmează în Argeș! Super trilogie, actori celebri, primar călare alături de Vlad Țepeș!
Regizorul Andrei Chiriac a ales mai multe locații din județul nostru pentru a fi scena unei trilogii istorice învăluită în mister și aventură despre comoara ascunsă a dacilor, lumi antice necunoscute, filosofii și evenimente istorice de mult uitate.
În distribuție sunt anunțați actori precum Maia Morgenstern, Gelu Nițu, Ștefan Velniciuc și Daniel Nuță.
Filmările la producția care va avea 36 de episoade (împărțite în trei serii a câte 12 episoade) au început în urmă cu 4 ani și s-au realizat deja numeroase etape din ce va însemna trilogia „Egregora: Comoara pierdută”.
Au fost turnate secvențe în locuri precum Cazanele Dunării, Sfinxul, Peștera Ialomicioara, Valea Obârșiei, dar – foarte important!- bună parte dintre filmări s-au realizat și mai urmează să se realizeze în județul Argeș.
Regizorul Andrei Chiriac a avut deja în vedere și a tras numeroase cadre în zone precum Munții Piatra Craiului, Lacul Bâlea, Corbii de Piatră, Pietroșani sau Domnești.
Urmează,în perioada imediat următoare, ca echipele de actori și tehnicieni să se cantoneze la Corbeni așa cum de altfel a și anunțat oficial tânărul primar al localității din nordul Argeșului, Nicolae Dinică.
Alegerea nu este deloc întâmplătoare și are legătură cu eforturile publice ale primarului de a localiza în zona sa bătălia de la Posada, din anul 1330.
Regizorul a aflat despre aceste demersuri și a luat legătura cu administrația din Corbeni alegând ulterior comuna din nordul Argeșului pentru filmările dedicate – în cadrul trilogiei – perioadei lui Vlad Țepeș.
Iată cum a anunțat primarul Nicolae Dinică evenimentele de promovare care urmează să se consume pe teritoriul comunei sale:
Onorat să particip la filmările celui mai prețios film cu tematică istorică din România de după anii 90’!
Vlad Țepeș va veni și la Corbeni!
Promovăm Argeșul de poveste!
Producția se filmează în unele dintre cele mai frumoase locuri din România.
Andrei Chiriac și-a propus să includă, în film toate locurile cu rezonanță din România, care oferă peisaje spectaculoase, astfel încât trilogia „Egregora: Comoara pierdută”să fie în același timp o veritabilă promovare a frumuseților României.
„România este un izvor nesecat de legende, basme și povești. Din păcate, în ultimele decenii, poveștile și basmele au fost neglijate aproape în totalitate, iar generațiile tinere se orientează spre mituri, eroi și legende care aparțin altor culturi. Vedem din ce în ce mai des că filmele bazate pe legende precum « Stăpânul Inelelor », « Harry Potter », « Războiul Stelelor » sau « Urzeala tronurilor » etc, sunt foarte vizionate și apreciate de publicul român și m-am gândit că ar fi timpul să le oferim un film inspirat din legendele și miturile autohtone”, declară regizorul Andrei Chiriac despre obiectivele din spatele acestei producții cinematografice care se anunță de amploare.
Filmările la Corbeni vor începe în perioada următoare, după sărbătorile Pascale, când echipa de actori este așteptată să „descalece” pentru câteva zile, în zona de nord a județului Argeș. Momentul depinde și de condițiile meteo care vor fi anunțate pentru prima parte a lunii mai.
Lupta primarului din Corbeni pentru a demonstra că adevărata Posada a fost pe teritoriul comunei sale
Așa cum precizam, regizorul Andrei Chiriac a ales Corbeniul după ce a aflat despre eforturile făcute de primarul Nicolae Dinică de a demonstra – prin izvoare istorice și științifice – că celebra confruntare dintre Basarab I și Carol Robert de Anjou s-a derulat la Castrul Argyas aflat pe teritoriul Corbeniului. Iată în continuare câteva dintre argumentele pe care tânărulu primar le-a expus public în repetate rânduri:
Documentele precizează că regele şi-a aşezat tabăra cu întreaga oaste „sub castro Argias”(astăzi Corbeni-Argeș), unde a fost ajunsă de Bako, fratele voievodului Toma , ori „pomenitul tată al nostru, venit cu puternica sa oaste ante castrum Argyas castra metatus fuisset…” – şi-a aşezat tabăra în faţa cetăţii Argeş”.
Castrum Argyas este vechea cetate Poenari(Corbeni-Atgeș), nu cea pe care o cunoaştem noi astăzi cu numele de cetatea lui Negru Vodă sau a lui Ţepeş de la Căpățâneni şi care, la acea dată nu putea adăposti decât o neînsemnată garnizoană, alcătuită din cel mult douăzeci-treizeci de oameni. Este vorba de vechea cetate de la Poienari, aflată pe partea stângă a râului Argeş, la o distanţă de 7 km sud, pe locul unde se află astăzi biserica satului Poenari din localitatea Corbeni.
Posadă este locul unde se afla garnizoana sau casa de pază, considerăm că în zona de din apropierea Castrului Argias, respectiv cele două obiective întărite – cetatea dela Poenari, care dăinuieşte şi stăzi şi „Castrum Argias”, vechea cetate întărită menţionată în documentele agevine, aflată la sud de cetatea Poenari, pe locul unde se află astăzi biserica satului cu acelaşi nume ,din comuna Corbeni-Argeș,poate considera ca arealul de desfăşurare a conflictului.
Unul dintre dascălii locali, profesorul Gheorghe N. Pătroi,corespondent al Academiei Române,a cercetat vechile documente şi legendele zonei, concluzionând că locul de desfăşurare al luptei din 9-12 noiembrie 1330 a fost situat în cheile pârâului Limpedea, aflat la mică distanţă de fosta cetate Poenari – castrum Argyas. „Posada era cunoscută pe vremuri ca fiind continuarea culmii stâncoase a pleşilor (Plăieşilor), Muntele Pleaşa, cu poalele Muntelui Albina, actualele chei ale pârâului Limpedea”, la nord-est de fosta cetate Poenari.
Orientate pe direcţia nord-sud, cheile Limpezii, cu o structură fizico- geografică asemănătoare cu cea descrisă în Cronica Pictată de la Viena, nu se opresc într-o fundătură, la nord, ci au acces în depresiunea de altitudine montană Poiana Moliviş. De aici porneşte spre est drumul ce face legătura cu Valea Vâlsanului, mai sus de Brădetu; spre nord către culmile muntoase ale Făgăraşului, iar spre vest cu Valea Argeşului, mai sus de actualul baraj hidroenergetic dela Vidraru.
Pe vremuri, alături de Valea Argeşului şi a Vâlsanului, Cheile Limpzii constituiau o principală cale de transhumanţă dar şi de acces spre Ardeal, între Poenari şi Colţul Viştei.
Așadar, logica istorică,cât și logica geografică bazată pe dovezile existente elucidează problema localizării luptei de la Posada ca fiind la Corbeni-Argeș pe traseul Poienari-Berindești-Cheile Limpezii-Moliviș! ” a expus Nicolae Dinică în pledoariile sale din ultimii ani privind restabilirea unui adevăr istoric în care crede cu tărie.
Fotografii: Socia Media Nicolae Dinică
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
