De vineri, 29 august, primarii de comune și orașe mici din România au intrat într-o grevă pe termen nedeterminat, nemulțumiți de pachetul de măsuri anunțat de guvernul Bolojan. Nu toți, doar cine a achiesat la protestul organizat sub egida Sindicatului SCOR – Solidaritatea Comunelor și Orașelor din România.
Conform SCOR, fiecare primărie comunală, care are în medie mai puțin de zece funcționari, va fi obligată să reducă încă o pătrime din posturi, după o scădere de 10% operată deja anul trecut. Sindicaliștii avertizează că, în timp ce măsura reducerii cu 20% a aparatului central întârzie să fie pusă în aplicare, comunele vor fi lovite direct, prin concedierea a „fiecărui al treilea salariat”. În plus, guvernanții sunt acuzați că mențin pe umerii primăriilor sarcina financiară a celor 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, după ce inițial promiseseră că îi vor prelua la bugetul de stat.
În ochii edililor, această schimbare creează o dublă distorsiune: pe de o parte, crește artificial ponderea cheltuielilor de personal, iar pe de altă parte, îi trimite direct către „meniul pentru săraci” – noua grilă de salarizare inventată de premierul Ilie Bolojan pentru primăriile considerate „neperformante” fiscal.
Nu în ultimul rând, sindicaliștii vorbesc despre o adevărată „epurare politică”, odată cu introducerea „jumătății de funcționar public”, adică înjumătățirea normei de lucru pentru o parte din angajați.
„Aceasta este cea mai pură formă de epurare politică a funcționarilor care apără legalitatea execuției bugetare, a achizițiilor publice, a urbanismului sau a actelor administrative, fără nicio legătură cu deficitul bugetar!”, au transmis reprezentanții SCOR.
Ion Dumitru: „4.000 de lei, cât câștigă un angajat, sunt bani pe care un vânzător la un particular nu-i ia niciodată.”
În mijlocul acestor tensiuni, există însă și voci care refuză să se alăture protestului. Printre ele, cea a lui Ion Dumitru, primarul din Albota și președinte al Asociației Comunelor din România, filiala Argeș, care oferă un contraexemplu: cum arată o administrație locală bine gospodărită, în care măsurile de austeritate au fost implementate pe post de bună guvernanță locală, nu impuse de la centru.
„Noi nu suntem în grevă. E jenant, nu e de demnitatea mea și a colegilor mei. 4.000 de lei, cât câștigă un angajat, sunt bani pe care un vânzător la un particular nu-i ia niciodată. Eu, întotdeauna, am condus, Dumnezeu mi-a dat această posibilitate și în Egipt, Iordania, la Service Dacia și Primăria Albota. Mereu am știut să-mi structurez activitatea și responsabilitățile unui conducător. Avem 28 de posturi din care, dacă trebuie să dăm 25% afară, avem 8 locuri neocupate, pentru că am considerat că cei de acum, la 4.500 de locuitori, putem funcționa normal.
Noi suntem comuna care nu dă ajutoare sociale, pentru că am ideea mea despre muncă și viață. Nu pot să mă duc după ei la cârciumă să-i aduc la muncă. Sunt lucruri bune pe care le-a făcut Bolojan și, fiți atentă, sunt pesedist.
Dar sunt și domenii în care domnul Bolojan ar fi trebuit să se consulte cu noi, pentru că sunt lucruri pe care nu le poți implementa peste tot, la fel. În plus, nu poți decide tu, de la centru, în localități, pentru că sunt tot felul de situații particulare. Înțeleg treaba cu jumătate de funcționar, dar nu se poate aplica peste tot. Dar cine decide unde? Vine decizia de la București? Dacă faci analiză la Albota, secretarul e și la starea civilă, se ocupă cu contabila și de investiții, și e și secretar. Doamna de la asistență socială nu face doar asta, pentru că nu ar avea încărcarea necesară, și atunci, prin dispoziția primarului, face și alte servicii. N-am nimic cu domnul Bolojan, dar ar trebui să învețe să se consulte, pentru că România nu este Primăria Oradea.”
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Guvernul Bolojan își angajează răspunderea pe cinci reforme-cheie
