Pe 17 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat prima decizie prin care anulează o hotărâre de guvern ce prevedea prelungirea stării de alertă și accesul în diferite spații și la anumite evenimente pe baza certificatului verde. Este vorba de hotărârea dată în perioada guvernului Cîțu, în data de 9 noiembrie 2021. Decizia Înaltei Curți le-a dat pârghiile celor din industria ospitalității să își recupereze daunele provocate de aceste decizii, declarate acum ilegale.
Săptămâna trecută, la Oradea, a avut loc întâlnirea trimestrială a Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, la care au luat parte reprezentanții patronatelor locale din țară, printre care și Argeșul. În cadrul discuțiilor s-a stabilit realizarea unei acțiuni colective împotriva Guvernului României pentru daune datorate condiționării accesului în restaurante doar în baza certificatului verde, condiționare ce s-a dovedit tot o măsură ilegală, ca și prelungirea stării de alertă.
Și restaurante din județul nostru vor participa la acest demers în instanță, după cum ne-a declarat președintele Asociației HoReCa Argeș, Ruxandra Stoica.
Sigur vom deschide o asemenea acțiune, iar la acest moment ne consultăm cu avocați și cu juriști ca să știm care este formula optimă pentru a o face, dacă vom acționa individual sau în mod colectiv. Dorim să acționăm eficient, de aceea așteptăm sfatul specialiștilor. Ca persoane fizice, cu siguranță o vom face, existând niște premise destul de bune în acest sens.”, ne-a declarat președinta Asociației HoReCa Argeș, Ruxandra Stoica.
Meniurile cu detalii privind ingredientele și valorile nutriționale, amânate până în martie
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului solicitase ca la 20 decembrie meniurile restaurantelor să cuprindă o serie de noi detalii, precum valoarea nutrițională, ingrediente, aditivi. La solicitarea FPIOR, termenul de implementare a noilor cerințe privind meniurile restaurantelor a fost amânat până la data de 15 martie, dar discuțiile continuă, pentru că reprezentanții industriei ospitalității consideră o încărcare fără rost a meniurilor.
Am solicitat amânarea implementării acestei măsuri, deoarece este destul de mult de muncă și nu aveam timpul necesar să ne conformăm. Este o încărcare cu text a meniului, deoarece nu cred că are efectiv o utilitate această înșiruire de cifre și informații”, ne-a explicat Ruxandra Stoica.
Un reprezentant din HoReCa a făcut, pe o pagină de socializare, o simulare a prezentării unui preparat din meniu conform noilor norme, care ar arăta astfel, conform ziare.com:
„Platou grill – 1100 g
57.85% carne din care: 10.71% ceafă de porc, 10.71% cotlet de porc, 2.86% cârnați semiafumați, 10.71% aripioare de pui, 14.29% piept de pui, 8.57% coaste de porc.
41.08% legume din care: 17.86% cartofi wedges, 1.79% inele de ceapă, 21.43% salată asortată din care 45.45% mix salată, 22.73% roșii, 22.73% castravete verde, 9.09% ceapă verde.
Declarație nutrițională: 2364.42 kcal
Lipide 126.9 g din care acizi grași saturați 79.65g, glucide106.33g din care zaharuri 8.78g, proteine 182.51g, sare 9.57g.
Stabilizatori: disolfat de sodiu, nitrit de sodiu.
Alergeni: soia, muștar, țelină, lactoză, gluten.”
”Suntem de acord cu bacșișul, dar nu cu impozitarea restaurantului, ci a celui care îl primește!”
Bacșișul primit de ospătari și impozitarea lui a fost o altă temă de interes. „FPIOR își dorește să vină în sprijinul angajaților și susține posibilitatea încasării de bacșișuri pe card sau prin oricare alte forme de plată. În egala măsură, considerăm că banii primiți de către angajații din industrie direct de la clienți sunt venituri personale și trebuie să intre, la fel ca orice venit din altă sursă, în responsabilitatea angajaților să declare aceste venituri pe persoană fizică, urmând ca plata oricărui impozit, dacă este cazul, să intre tot în obligația acestora. Taxarea acestor venituri suplimentare ale angajaților noștri nu trebuie însă să devină o povară fiscală și o sarcină de control pentru angajatori. Așadar susținem legea impozitării bacșișului, dar prin impozitarea lui direct către beneficiarul venitului. Există pârghii legale simple pentru declararea și înregistrarea acestor venituri. Nu vrem transformarea unui venit suplimentar pentru angajații din industrie într-o obligație în plus pentru angajatori.”, arată FPIOR.
