Războiul din Ucraina a adâncit criza economică, începând cu explozia preţurilor la energie care a generat scumpiri în lanţ şi care, totodată, a necesitat mai multe măsuri sociale din partea guvernului. În aceste condiţii, virusul Covid a trecut în planul secund, românii fiind mult mai preocupaţi să supravieţuiască noii crize.
Sfârşitul erei Covid
În data de 9 martie, România a ieşit din starea de alertă, după aproape doi ani de restricţii şi incertitudini, timp în care circa 63.000 români şi-au pierdut viaţa din cauza virusului Covid-19. Astfel, din primăvară au fost eliminate toate restricţiile, iar românii au putut circula nestingheriţi fără mască. Virusul a continuat însă să facă victime, la final de decembrie bilanţul victimelor depăşind peste 67.000 de români răpuşi de Covid.
Solidaritate fără precedent faţă de refugiaţii din Ucraina
În februarie 2022, Ucraina a fost invadată de ruşi, ceea ce a declanşat un exod al vecinilor noştri de la nord către ţările europene, inclusiv către ţara noastră. Românii au dat dovadă de generozitate, prin numeroasele campanii umanitare, dar şi de ospitalitate, foarte mulţi argeşeni punându-şi la dispoziţia refugiaţilor apartamentele şi casele.
Numai în primele trei luni de la declanşarea războiului argeşenii care au cazat ucraineni în propriile case au primit circa 1 milion de lei, din sumele alocate de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Pentru fiecare persoană cazată, se acordă 50 lei pe zi, în vreme ce pentru masa refugiaţilor statul decontează 20 lei pe zi.
De asemenea, de la începutul conflictului din ţara vecină, în România au fost integraţi pe piaţa muncii 6.400 de ucraineni – după cum a anunţat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marius Budăi. Dintre aceştia, 150 și-au găsit loc de muncă în județul Argeș. Printre primele companii din Argeş care au angajat refugiaţi se numără şi producătorul de cablaje Leoni.
Scumpiri în lanţ
Românii plătesc gazul dublu faţă de anul trecut
Preţurile la energie au continuat să crească anul acesta, mai ales după declanşarea războiului din Ucraina. În prima jumătate a anului 2022, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodării în UE au crescut puternic în comparație cu aceeași perioadă din 2021, de la 22,0 euro/100 kWh la 25,3 euro/100 kWh, arată datele publicate de Eurostat. Prețurile medii la gaze au crescut, de asemenea, în comparație cu aceeași perioadă din 2021, de la 6,4 euro per 100 kWh la 8,6 euro per 100 kWh în prima jumătate a anului 2022. România a înregistrat o creștere de peste 55% la electricitate și de aproape 95% la gaze.
Preţul carburanţilor – între isterie şi revenire la normalitate
Data de 9 martie 2022 va rămâne în istoria contemporană a României marcată prin cozile interminabile de la benzinării. S-a încheiat starea de alertă, a început războiul la vecini, iar panica generală a determinat noi cozi: la casele de schimb valutar, la iodură de potasiu, la pașapoarte, iar coada supremă la care au stat românii din toate colțurile țării a fost cea la combustibili.
O informație și o poză de la o benzinărie din Beiuș, cu un preț de 11 lei pe litrul de benzină, a făcut ca în decurs de doar câteva zeci de minute să se formeze cozi la pompele de combustibil. Unii au văzut pe internet și la știri că se creează acest fenomen și au dat și ei fuga, iar alții s-au mobilizat doar când au văzut agitație pe la stațiile peco. Cert e că s-a ajuns la șiruri kilometrice de mașini, la aprovizionarea cu combustibil în tot soiul de recipiente, de la bazine de stocare și tomberoane, la damigene și saci de plastic.
Bineînțeles că toată tevatura a generat și speculă, determinându-i pe benzinari să schimbe prețul în timp ce se formau cozile, pentru că cererea determină oferta.
Nu s-a întâmplat atunci, însă ulterior preţul carburanţilor a crescut constant, iar în vară, benzina și motorina au ajuns la cel mai mare preț din istorie: 9,30 lei litrul de motorină şi 8,60 la benzină. Aceste creşteri au determinat Guvernul să compenseze cu 50 de bani litrul de combustibil, prin aplicare direct la pompă. Deşi iniţial măsura a fost instituită pentru trei luni, în septembrie compensarea s-a prelungit.
Spre finalul anului, când preţurile la carburanţi au scăzut serios şi s-au stabilizat, chiar sub 6 lei litrul, surse politice au declarat că măsura compensării nu se mai justifică şi, prin urmare, nu va mai fi prelungită din nou.
Majoritatea alimentelor se vând cu 30-50% mai scump
Alimentele s-au scumpit enorm în prima jumătate a anului, iar majorările de prețuri au continuat pe tot parcursul lui 2022. Faţă de 2021, majoritatea alimentelor se vând cu 30-50% mai scump, însă există şi produse ale căror preţuri aproape s-au dublat.
Potrivit datelor INS, în România, zahărul conduce topul scumpirilor, cu un plus de 62,64% față de aceeași perioadă a anului trecut, uleiul comestibil s-a scumpit cu 43,57%, uleiul, slănina, grăsimile – cu 41,85%, cartofii – cu 40,55%, untul cu 39,25%. Mălaiul e cu 34,85% mai scump în octombrie față de acum un an, produsele de morărit cu 34,68%, iar făina cu 34,54%.
Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la margarină – 30,10%, brânză de vacă (telemea) – 28,76%, lapte de vacă – 28,16%, pâine – 26,94%. Legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 24,66%, iar ouăle cu 24,66%. Carnea, preparatele și conservele de carne s-au scumpit cu 15,3%, iar peștele și conservele de pește cu 19%.
Creşterea Robor a aruncat în aer ratele românilor
La începutul lui 2022, pe 3 ianuarie, ROBOR la trei luni era 3,02% pe an. Pe 1 august, indicele a depășit pragul de 8%. De atunci, ROBOR a oscilat în jurul acestei valori. Valoarea maximă atinsă în 2022 a fost consemnată pe 27 octombrie, când indicele ROBOR a fost de 8,21%. În aceste condiţii, ratele românilor au crescut vertiginos, debitorii cu dificultăți în plata ratelor având ca soluţii amânarea cu 9 luni a plății ratelor sau trecerea de la ROBOR la IRCC.
La începutul anului, IRCC era de 2,65%, însă în prezent aceste este de 4,06% şi va mai creşte, potrivit specialiştilor, în timp ce ROBOR se află pe o pantă descendentă, stabilizându-se în ultima perioadă a anului în jurul valorii de 7,34%.
Creşterea salariilor nu a mai putut ţine pasul cu scumpirile
De la 1 ianuarie 2022 a intrat în vigoare salariul minim pe economie majorat, inclusiv în firmele private din România. Salariul minim brut pe țară este de 2.550 lei pe lună, începând de la 1 ianuarie 2022, creșterea fiind de 10,9% față de nivelul din 2021.
Pe parcursul anului, veniturile românilor au crescut uşor, însă angajatorii nu au reuşit să ţină pasul cu inflaţia. În aprilie salariul mediu net era de 3967 lei, pentru ca în septembrie să ajungă abia la 4003 lei. În Argeş, însă, un angajat câştiga în medie doar 3.523 lei net, în vreme ce în Bucureşti salariul mediu net a sărit de 5.200 lei, iar în Cluj este de 4.800 lei.
Măsuri de sprijin pentru populaţia afectată de explozia preţurilor
Preţurile la energie au fost plafonate
Românii au beneficiat, încă de la începutul anului, de plafonarea preţurilor la energie, din februarie 2022 aplicându-se o nouă schemă de plafonare a tarifelor la gaze și electricitate, cu limite de consum mai mari decât anterior, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru consumatorii non-casnici.
Astfel, în perioada 1 februarie – 31 martie 2022, plafonul tarifelor pentru clienții casnici la energie electrică și gaze naturale a scăzut: preţul final facturat al energiei electrice a fost plafonat la cel mult 0,8 lei/kWh faţă de 1 leu/kWh cât era până atunci, în timp ce preţul final facturat al gazelor naturale a fost plafonat la cel mult 0,31 lei/kWh de 0,37 lei/kWh.
În toamnă, cadrul legal al schemei ce stabilește tarife reduse la gaze și electricitate atât pentru clienții casnici, cât și cei noncasnici a suferit modificări importante: printre altele, ordonanța a stabilit prelungirea perioadei de aplicare a schemei până la sfârșitul verii 2023 și reducerea plafonului până la care se acordă compensări pentru energia electrică. În plus, spitalele, unitățile de învățământ sau furnizorii de servicii sociale, indiferent dacă sunt entități de stat sau private, au un plafon de 1 leu/ kWh, indiferent de cantitatea de energie electrică consumată. De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii sau firmele din industria alimentară sunt sprijinite cu 85% din cantitatea consumată.
Vouchere sociale pentru cei mai săraci români
În a doua jumătate a anului, s-a derulat programul „Sprijin pentru România”, prin care au fost oferite vouchere sociale persoanelor aflate „în risc de deprivare materială, precum și risc de sărăcie extremă ca urmare a creșterii prețului la utilitățile publice, precum și la bunurile de consum”.
Astfel, pensionarii și persoanele cu handicap cu venituri mai mici de 1.500 de lei, familiile monoparentale şi cele cu cel puțin doi copii în întreținere cu venit mediu net sub 600 de lei de membru, beneficiarii de ajutor social şi persoanele fără adăpost au primit, în patru tranşe, tichete sociale valorice, neimpozabile, în valoare de câte 250 de lei, pe card. Acestea pot fi folosite doar pentru cumpărarea produselor alimentare de bază și mese calde.
În cadrul acesluiaşi program „Sprijin pentru România”, de la 1 iulie, pensionarii sistemului public de pensii și cei din sistemul militar cu venituri mai mici sau egale cu 2.000 de lei pe lună au primit de la stat un ajutor financiar unic în valoare de 700 de lei. Potrivit datelor furnizate de autorități, de această măsură au beneficiat aproximativ 3,3 milioane de pensionari.
Valoarea tichetelor de masă – majorată
De la 1 iulie, tichetele acordate angajaților de către companiile din România au fost majorate până la 30 de lei, de la 20 lei. Potrivit legii, valoarea unui tichet de masă nu poate să fie mai mare de suma de 30 de lei. Însă, sindicatele pot acorda din fonduri proprii, periodic, tichete cadou oamenilor. Până la momentul majorării, valoarea unui tichet de masă a fost de 20,17 lei, iar lunar, valoarea totală a acestora ajungea la suma de 443,74 de lei.
Amânarea ratelor la credite – o facilitate cu două tăişuri
Persoanele fizice sau juridice afectate de criza declanșată pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina au avut posibilitatea de a amâna termenul de plată a ratelor la bănci de la 1 lună, până la 9 luni. Potrivit ordonanței de urgență 90/2022, de această facilitate au putut beneficia persoanele fizice sau juridice care au luat credite până la 30 aprilie 2022, inclusiv, cu condiţia ca acestea să nu fi înregistrat restanțe în ultimele 6 luni de la data solicitării amânării ratelor.
O astfel de măsură este însă cu două tăişuri: pe de o parte, avantajul este că debitorii au un răgaz de timp în care să-și gestioneze bugetul astfel încât să poată plăti ratele lunare ale creditelor, pe de altă parte dezavantajul amânării ratelor este că scadența creditului va fi prelungită cu perioada amânării, deoarece ratele amânate vor trebui oricum plătite, plus că se plătește dobânda acumulată în perioada de amânare.
Schimbări majore în structura anului şcolar
2022 a adus, în premieră, o nouă structură a anului şcolar pentru elevii din România. Astfel, anul şcolar nu a mai fost împărţit în semestre, ci în cinci module. Cu acest prilej, au fost eliminate mediile semestriale, elevilor urmând să le fie încheiată o singură medie la finalul anului şcolar. Media generală anuală va fi una cu două zecimale, ca până acum, dar se rotunjește în funcție de a treia zecimală.
O altă noutate a acestui an şcolar o reprezintă vacanţa din februarie, stabilită în diferite perioade în funcţie de judeţ, dar şi eliminarea obligativităţii susţinerii tezelor. Nu se ştie dacă structura pe module născocită de fostul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu, va fi menţinută şi pentru viitorul an şcolar, fiind controversată de o bună parte a profesorilor şi părinţilor.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Din 2023: Crește numărul beneficiarilor de vouchere sociale!
