Astăzi, pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul. În plus, peste 1,9 milioane de români își celebrează onomastica, continuând tradițiile și obiceiurile specifice acestei sărbători. Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului subliniază vorbește despre Sfântul Ioan Botezătorul.
În ziua de 7 ianuarie, anual, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai important prooroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Biserica Ortodoxă îl cinstește, astăzi, pe cel care l-a botezat, în Iordan, pe Mântuitorul Iisus Hristos și care este sărbătorit în mai multe zile ale anului, în calendarul creștin ortodox. Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, are loc a doua zi după Bobotează, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la respectivul eveniment. Conform tradiției, ziua Sfântului Ioan încheie perioada sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. Cu prilejul acestei sărbători, în funcție de regiunea în care trăiesc, românii respectă mai multe tradiții și obiceiuri.
De asemenea, în această zi, peste 1,9 milioane de români își celebrează onomastica, cele mai răspândite nume fiind: Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan. Potrivit datelor comunicate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI, sunt aproape 1,3 milioane (1.296.167) de bărbaţi care își serbează onomastica: 436.873 de români poartă prenumele Ioan, 366.329 au prenumele Ionuţ, iar 319.994 se numesc Ion. Prenumele Ionel este înregistrat la 131.634 de bărbaţi, 19.867 se numesc Nelu, iar alţi 7.931 de români au prenumele Ivan. Un număr de 4.363 se numesc Jan, 4.361 – Ionică, 3.307 – Jean şi 1.778 – Ioniţă. De asemenea sunt 656.577 femei care își celebrează onomastica, iar cele mai răspândite prenumele feminine sunt: 394.552 de românce se numesc Ioana, 148.488 de femei au prenumele Ionela, iar 71.757 – Oana. 19.006 de femei se numesc Ionica, în timp ce prenumele Nela este purtat de 10.645 de românce, iar alte 6.752 se numesc Ionelia. Alte prenume purtate de femei care îşi serbează onomatisca sunt Jana – 4.665, Ionuţa – 579 şi Onuţa de 133.
Cu această ocazie administrația locală din Pitești urează: ”La mulți ani tuturor sărbătoriților acestei zile!”
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului vorbește despre astăzi despre sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului,”cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie „gătiţi calea Domnului”, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament.
Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească.
Totuşi, chiar după venirea Harului şi moartea lui ca martir, Ioan Botezătorul continua să fie pentru creştini, în sens duhovnicesc, Înainte-Mergătorul Domnului. Model de înfrânare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găteşte calea ce duce la Hristos”.
Se mai prăznuieşte şi aducerea preacinstitei sale mâini la Constantinopol
”În această zi se mai prăznuieşte şi aducerea preacinstitei sale mâini la Constantinopol, care s-a întâmplat în următorul chip: Sfântul Evanghelist Luca, ajungând în cetatea Sevastiei, unde se spune că a fost îngropat trupul înaintemergătorului, şi luând de acolo mâna dreaptă a proorocului, a adus-o în cetatea lui, la Antiohia, unde prin ea s-au săvârşit multe minuni. Una dintre aceste minuni este şi aceasta: Un balaur îşi avea cuibul în preajma cetăţii Antiohiei. Pe acest balaur, locuitorii păgâni de acolo îl socoteau a fi dumnezeu şi-l cinsteau cu jertfe, în toţi anii; iar Jertfa adusă lui, era un om. Balaurul târându-se afară din cuibul său, şi arătându-se înspăimântător la vedere, căsca gura mare, lua jertfă şi o sfâşia cu dinţii.
Şi trecând timpul, a venit şi rândul unuia dintre creştini să dea pe fiica sa balaurului. De aceea tatăl fetei, alese ca jertfă, se ruga lui Dumnezeu şi sfântului Ioan Botezătorul, ca să i se izbăvească fiica de moartea cea amară. Şi i s-a luminat cugetul să facă următorul lucru: a cerut să se închine la sfânta mână a sfântului Ioan; şi în timp ce săruta mâna, el a rupt cu dinţii, în ascuns, degetul cel mare de la mâna sfântului; şi dobândind ceea ce dorea, a ieşit din biserică. Iar când a sosit ziua de jertfă şi era adunat tot poporul, a mers şi tatăl fetei ducând pe fiica sa. Şi apropiindu-se de balaur, care căsca gura şi aştepta jertfă, i-a aruncat în gâtlej sfântul deget al înaintemergătorului. Iar odată cu aceasta, balaurul a murit. Şi tatăl s-a întors acasă, cu fiica să vie, povestind minunata ei izbăvire. Iar mulţimea poporului, minunându-se de aceasta mare minune, a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Ioan, zidind o biserică mare închinata Sfântului.
Se mai spune iarăşi că la praznicul Înălţării cinstitei Cruci, era înălţată de arhiereu şi aceasta cinstită mână a Botezătorului. Şi când se înălța, uneori se desfăceau degetele, iar alteori se strângeau, şi desfacerea degetelor însemna belşug de roade, iar strângerea, lipsă şi nerodire. Pentru aceasta mulţi împăraţi, dar mai ales împăraţii Constantin şi Romano, Porfirogeneţii, care au împărăţit în anii 912-959, doreau să dobândească cinstită mână, pentru că nu cumva să ajungă acest odor în mâinile păgânilor.
Deci în vremea lor s-a făcut mutarea cinstitei mâini a Înaintemergătorului, prin diaconul Iov, de la biserica Antiohiei şi a fost adusă la Constantinopol, chiar în seara dumnezeieştii Arătări, la Vecernie, când este obiceiul să se săvârşească de către creştini Agheasma. Iar iubitorul de Hristos împărat, sărutând cu dor această sfântă mână, a aşezat-o în palatul împărătesc”, se arată în informarea publicată de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Primăria Municipiului Pitești.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
