România își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. Acest deziderat apare în prima versiune a Strategiei pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, publicată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Cei interesați să transmit observații la această strategie o pot face până la data de 28 aprilie 2023.
”Precizăm faptul că Strategia va parcurge ulterior atât procedura de evaluare strategică de mediu, în conformtate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării strategice de mediu pentru planuri și programe, precum și procedura de transparență decizională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Publicul interesat este rugat ca în această etapă să transmită comentarii/observaţii cu privire la această versiune de Strategie în scris la adresa de email schimbari_climatice@mmediu.ro, precum şi la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Bulevardul Libertăţii nr. 12, sector 5, București, până la data de 28.04.2023”, se arată în anunțul publicat pe site-ul instituției.
Atingerea jalonului din 2030: 78% reducere a emisiilor
Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (STL) a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei IV a Regulamentului (UE) 2018/1999, potrivit sursei citate. Conform scenariului România Neutră, țara noastră își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. România a început deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor cu 62% în 2019 față de nivelul din 1990. ”Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea neutralității climatice în 2050. Este necesară, mai întâi, atingerea jalonului din 2030: 78% reducere a emisiilor nete față de nivelul din 1990. Atingerea țintelor e posibilă doar prin punerea în aplicare a politicilor și măsurilor potrivite fiecărui sector”, potrivit documentului citat. În cazul unora dintre sectoare, e nevoie mai întâi de oprirea tendinței de creștere a emisiilor.
Totodată, ponderea SRE în consumul final brut de energie va fi de 89,9% în 2050 și 36,3% în 2030. ”Analizând la nivel sectorial, se constată o creștere a consumului final brut de energie din SRE în sectoarele transport, producția de energie electrică și domeniul încălzire și răcire. Ponderea SRE în sectorul transporturilor atinge aproximativ 243%, ca urmare a utilizării susținute a energiei electrice și a hidrogenului. Procentul este mai mare de 100%, întrucât conform Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării SRE pentru consumul de energie electrică în transport este cuantificat cu un factor mai mare de 1 (de exemplu, 4 în cazul transportului rutier și 1,5 pentru transportul feroviar). Creșterea drastică a producției de energie electrică din centralele eoliene și solare, precum și din hidrogen, contribuie la creșterea ponderii SRE în sectorul producției de energie până la 107,5%. Acest procent este, de asemenea, mai mare de 100%, deoarece o parte din energia electrică care este produsă din SRE nu este consumată direct, ci este utilizată pentru producerea de hidrogen, astfel încât producția de energie electrică din SRE este mai mare decât consumul final brut de energie din SRE. Ponderea crescută de utilizare a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice și a hidrogenului conduce la creșterea ponderii SRE în consumul final brut de energie din sectorul de încălzire și răcire la aproximativ 97,5%”, potrivit Strategiei. Ținta privind eficiența energetică a României pentru 2030 este de a ajunge la o reducere de 46% și, respectiv, de 45% a consumului primar, respectiv final de energie în comparație cu valorile de referință 2030 din modelul Primes. Pentru 2050, consumul de energie primară ar trebui redus suplimentar cu 11%, iar consumul final de energie cu 26%, față de nivelul anului 2030.
Foto descriptiv.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
