Muzeul Național de Istorie a României a anunțat vineri seară că bunurile culturale din metale prețioase aflate în colecțiile a 18 muzee din România, care au făcut parte din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, deschisă la Muzeul Drents din Assen, Olanda, s-au întors în țară.
Expoziția, deschisă în perioada perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, a înregistrat un număr de 84336 vizitatori (conform ultimelor date furnizate de Muzeul Drents), marcând 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez.
Proiectul expozițional a fost realizat de Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș. ”Le mulțumim partenerilor noștri, pe această cale”, au transmis reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României.
Numeroase expoziții în toată lumea
Muzeul Național de Istorie a României a organizat în ultimii zece ani numeroase expoziții internaționale în țări precum Franța, Belgia, Spania, Portugalia, Italia, Olanda, Danemarca, Ungaria, SUA, Canada și China.
Primul pas a fost făcut prin organizarea expoziției „Aurul și argintul antic al României”, în perioada 2014-2019, care a prezentat tezaurele naționale, atât în Ungaria (la Debrecen și Szeged), cât și în majoritatea muzeelor din România, oferind publicului din întreaga țară posibilitatea de a-și cunoaște istoria, inclusiv prin intermediul acesta. ”Am continuat în 2016 cu expoziția „Comorile României” în Republica Populară Chineză, la Muzeul Național al Chinei din Beijing și la Muzeul Provinciei Sichuan din Chengdu.
Muzeul Național de Istorie a României a fost parte a Sezonului Cultural România-Franța (2018-2019) cu expoziții la Muzeul Luvru și Muzeul din Reims, a Festivalului EUROPALIA (2019-2020), iar în anul 2024 a participat la organizarea expozițională a Sezonului Cultural România – Polonia.
MNIR este o parte importantă a strategiei de diplomație publică și diplomație culturală a României din ultimul deceniu, prezentând în marile muzee europene, bunuri culturale românești de o valoare inestimabilă, făcând vizibilă în întreaga lume istoria și cultura României, adunând în jurul său zeci de muzee din întreaga țară, promovându-le în întreaga lume”, potrivit informării publicate.
Participarea bunurilor istorice de tezaur la expozițiile din întreaga Europă cât și din SUA, Canada și China, a adus vizibilitate și a îmbunătățit imaginea României, a pus pe harta civilizației mondiale istoria și civilizația din țara noastră.
Diaspora din Spania și Italia a vizitat masiv, în mod gratuit, cele două expoziții-eveniment dedicate culturii și civilizației dacice organizate la Madrid și la Roma. Românii din Spania, Italia și Olanda și-au reamintit istoria națională și au promovat-o în mediile în care trăiesc, fiind promotori ai acestor expoziții.
Aceste proiecte expoziționale au prezentat valoarea și importanța civilizației dacice și daco-romane, fiind un etalon de prezentare patrimoniului național cu valoare universală. Cataloagele expoziționale tipărite cu prilejul acestor expoziții în limbile: spaniolă, italiană, olandeză, engleză, daneză, franceză, maghiară și chineză, sunt în bibliotecile din întreaga lume și în casele a sute de mii de iubitori de istorie.
”Echipa MNIR și-a asumat munca și responsabilitatea promovării istoriei și civilizației României. A fost o muncă de echipă, alături de zeci de muzee din România.
Vă mulțumim!”, au mai transmis cei de la MNIR în încheiere.
Sursă foto: FB MNIR.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Familiile tinerilor uciși de Vlad Pascu, revoltate după sentință! „O pedeapsă foarte mică”
