Creştinii ortodocşi au început, de astăzi, Postul Paştelui sau Postul Mare. Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Paştele, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
”Post binecuvântat tuturor creștinilor!
Să nu ne lipsească rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, de care sufletul nostru are atâta nevoie!”, a transmis Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului pe pagina de Facebook.
Postul Paştelui sau Postul Mare reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului care va fi sărbătorit anul acesta în data de 5 mai. În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi, arată Agenţia Basilica a Patriarhiei Române. Totodată, potrivit sursei citate, aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective. Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism și la îmbunătățirea sănătății fizice. De asemenea, postul presupune renunțarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate. ”Prin întărirea vieții spirituale și intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească și introspecție, apropiindu-l pe om de Dumnezeu și facilitează lucrarea Harului”, potrivit sursei citate. În acest an Paştele Catolic va fi sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai. De altfel, următorul an când Paștele va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie.
Zilele cu dezlegare la pește: Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:
- ”în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
- miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
- în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
- La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte”, mai arată Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.
Foto descriptiv. Sursă foto: patrimoniu.ro
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
