Astăzi, pe 9 septembrie 2026, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului. În aceeași zi suntpomeniți Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău, Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona, Sfântul Mucenic Severian și Sfinții Părinți de la Sinodul al III-lea Ecumenic. Ziua are o semnificație aparte și pentru cele care poartă numele Ana și derivatele acestuia.
Sfinții Ioachim și Ana ocupă un loc important în tradiția creștină, fiind cinstiți drept părinții Fecioarei Maria. Viața lor este asociată cu credința, răbdarea și rugăciunea, iar pomenirea lor reprezintă un prilej pentru credincioși de a se ruga pentru familie, sănătate, copii și liniște sufletească.
Sărbătoarea din 9 septembrie vine imediat după Nașterea Maicii Domnului, praznic celebrat în fiecare an pe 8 septembrie. Astfel, zilele de 8 și 9 septembrie suntstrâns legate în calendarul ortodox de Maica Domnului și de familia sa.
Tot astăzi sunt pomeniți sfinți care au mărturisit și apărat credința creștină, precum și Părinții participanți la Sinodul al III-lea Ecumenic, desfășurat la Efes, în anul 431.
Credincioșii sunt îndemnați să cinstească această zi prin rugăciune și să le ceară Sfinților Ioachim și Ana ocrotire pentru familii, copii și cei aflați în nevoie.
Sfânta Ana: Tradiții și obiceiuri
Ziua de 9 septembrie, când sunt prăznuiți Sfinții și Drepții Ioachim și Ana, este asociată în tradiția populară românească cu numeroase obiceiuri și credințe transmise din generație în generație. În multe zone ale țării, credincioșii merg la biserică pentru rugăciune și aprind lumânări, cerând sănătate pentru copii, protecție și liniște în familie.
Un obicei întâlnit în unele regiuni este împărțirea de alimente pentru sufletele celor adormiți. Pâinea, strugurii sau alte bucate sunt aduse la biserică și oferite după slujbă, ca expresie a pomenirii și recunoștinței față de cei plecați dintre cei vii.
În tradiția populară, Sfânta Ana este considerată și ocrotitoare a familiei și a copiilor. De aceea, femeile însărcinate se roagă pentru o naștere ușoară și pentru sănătatea pruncilor. În anumite zone, copiii sunt binecuvântați cu apă sfințită, iar părinții sau bunicii le oferă mici daruri.
Ce nu este bine să faci
În folclorul românesc există și o serie de superstiții legate de această zi. Se spune că certurile și conflictele trebuie evitate, iar în unele comunități se consideră că muncile grele din gospodărie, precum spălatul, cusutul sau torsul, ar trebui lăsate deoparte.
O altă credință populară spune că nu este bine să împrumuți bani sau obiecte pe 9 septembrie, pentru că astfel „se dă” și norocul casei. În unele sate există chiar și credința că somnul prea devreme ar aduce lene și necazuri.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Cristian Gentea și FB Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.
